Prima Pagina

Cooperarea economică

Cooperarea economică

Conform statisticilor vamale românești, în 2017, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale s-a cifrat la 2,470 miliarde USD, din care 1,244 miliarde USD au reprezentat exporturi româneşti, iar 1,226 miliarde USD, importuri din SUA. Schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o creştere de 39,8% faţă de anul 2016, din care exporturile româneşti au crescut cu 17,24%, iar importurile au crescut cu 73,65%, ajungându-se în final la un excedent comercial în favoarea României de 18 milioane USD.

Exporturile româneşti vizează, în principal: cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; articole din fier şi otel; maşini, aparate şi echipamente electrice; îngrăşăminte chimice; îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte; instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice; încălţăminte; articole din cauciuc; vehicule; mobilă şi articole din lemn. Importurile din SUA vizează: maşini, aparate, echipamente electrice; produse minerale; produse ale industriei chimice; instrumente şi aparate optice, foto, cinematografice; metale comune şi articole din metale comune; produse alimentare, băuturi, tutun.

- milioane USD -

 

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Total

2.040

1.165

1.484

1.969

2.147

1.933

2.208

1.919

1.767

2.470

Export

839

475

734

1.110

1.101

1.098

1.303

1.166

1.061

1.244

Import

1.201

690

750

858

1.046

835

905

753

706

1.226

Sold

-362

-215

-16

+251

+54

+263

+398

+413

+355

+18

Sursă: Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

 

La 31 decembrie 2017, investiţiile americane în România[1]  ocupau locul 14 după investiţia în echivalent valută, cu aproximativ 1,91% din totalul investiţiilor străine directe, vizând, în principal, următoarele sectoare: comunicaţii, industrie electronică, industrie chimică, industria lemnului, industria alimentară, comerţ, silvicultură şi minerit. Valoarea totală a capitalului social, în echivalent valută, a fost de 1.137,8 milioane USD, iar numărul de societăţi comerciale înmatriculate era de 7.479.

Investiţiile americane au vizat, în principal: comerţul cu ridicata şi amănuntul (27%), tranzacţii imobiliare (16,8%), industria extractivă şi prelucrătoare (12,7%), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (12,4%), transport, depozitare şi comunicaţii (10,5%), construcţii (8,2%), hoteluri şi restaurante (5,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (2,7%), intermedieri financiare, asigurări (1,7%), administraţie publică, învăţământ şi sănătate (1,2%), energie electrică şi termică, gaze,(0,9%).

Cei mai importanţi investitori americani în România, după cifra de afaceri (date statistice din  2014): Ford (1,4 miliarde dolari), Farmexpert DCI (793 milioane dolari), Cargill (695 milioane dolari), ADM (689 milioane dolari), Philip Morris (634 milioane dolari), Coca-Cola (547 milioane dolari), Delphi Diesel Systems (450 milioane dolari), Johnson Controls (436 milioane dolari), Delphi Packard (389 milioane dolari), Procter & Gamble (385 milioane dolari), TRW Automotive Safety Systems (382 milioane dolari), Bunge (376 milioane dolari), CHS Agritrade (310 milioane dolari), Eaton Electro Producţie (295 milioane dolari), Bunge Danube Trading (278 milioane dolari), Smithfield (239 milioane dolari), Schlumberger (228 milioane dolari). Mondelez (213 milioane dolari), Smithfield Ferme (211 milioane dolari), Oracle (210 milioane dolari), IBM (193 milioane dolari), Pfizer (191 milioane dolari), Quadrant-Amroq Beverages aka Pepsi (182 milioane dolari), PRO TV CME-Time Warner (178 milioane dolari), Johnson Controls (169 milioane dolari), Emerson (163 milioane dolari).

În luna ianuarie 2012, a fost înfiinţat Consiliul de Afaceri Americano-Român (American-Romanian Business Council – AMRO), mecanism de promovare a oportunităţilor de investiţii din România. Iniţiativa s-a bucurat de sprijinul iniţial a 10 companii americane de prim rang, precum Chevron, Exxon, ADM, Smithfield, Raytheon, Metlife, Amgen, Timken, Mega. Ulterior, s-au alăturat şi alte mari companii precum Amerocap, Boeing, Coca-Cola, Cargill, Eli Lilly, Johnson & Johnson, Lokheed Martin, Oshkosh, Parsons, Pfizer, Philip Morris International, Textron, Warburg Pincus, numărul membrilor Consiliului fiind, în septembrie 2018, de 20. Preşedintele AMRO este Eric Stewart.

Prima reuniune a Grupului de lucru româno-american pe probleme economice şi comerciale a avut loc la 5 iunie 2013. Această structură are ca obiective principale identificarea ariilor de interes comun în domeniul economic şi facilitarea interacţiunii directe între partenerii români şi americani. Cu această ocazie, a fost decisă crearea unui subgrup de lucru dedicat securităţii energetice. Acest grup a fost lansat la 9 iulie 2013. Ulterior, reuniunile Grupului de lucru pe probleme economice şi comerciale au fost organizate în marja Task Force-ului pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic (8 septembrie 2014 şi 23 noiembrie 2015, 26 septembrie 2016, 12 aprilie şi 25 iulie 2017 ).

Cadrul juridic de colaborare în plan economic 

În domeniul schimburilor comerciale

  • Acordul privind relaţiile comerciale dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 3 aprilie 1992, a intrat în vigoare la data de 8 noiembrie 1993. Valabilitatea acordului se prelungeşte automat, prin tacită reconducţiune.
  • Acordul prevede acordarea reciprocă a clauzei naţiunii celei mai favorizate. Din 8 noiembrie 1996, România beneficiază de acest tratament în regim permanent.
  • La 20 februarie 1997, printr-o proclamaţie a preşedintelui Clinton, s-a anulat rezerva faţă de România, invocată de SUA la intrarea în vigoare a tratatului de fondare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, la care România este parte, de la 1 ianuarie 1995, ca membru originar-fondator, fapt care a condus la actualizarea Acordului comercial, dar şi la necesitatea armonizării acestuia cu legislaţia europeană.

În domeniul cooperării economice

  • La 15 ianuarie 1994, a intrat în vigoare Tratatul bilateral privind încurajarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti, la 28 mai 1992. Odată cu efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare, Administraţia SUA a anunţat decizia privind înfiinţarea Fondul Româno-American de Investiţii, care funcţionează după modelul unei bănci de credit şi al unei societăţi de investiţii de capital.
  • Acordul de stimulare a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul SUA, semnat la 30 iunie 1992, la Bucureşti, a fost ratificat de ambele părţi în 1992.
  • Protocolul adiţional la Tratatul bilateral privind încurajarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor (semnat la Bruxelles, la 22 septembrie 2003, intrat în vigoare prin schimbul instrumentelor de ratificare, la Bucureşti, la 9 februarie 2007). Scopul acestui Protocol adiţional este de a aduce Tratatul bilateral în domeniul investiţiilor în conformitate cu acquis-ul comunitar.

 

Septembrie 2018

 

[1] Conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.