Procedura de monitorizare a Comitetului de Miniştri completează celelalte proceduri statutare şi convenţionale existente, precum procedura Curţii Europene a Drepturilor Omului, procedura Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi a Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa.

Spre deosebire de monitorizarea APCE, efectuată pe ţări, monitorizarea Comitetului de Miniştri urmăreşte teme precise, alese de Comitetul de Miniştri, pe baza rapoartelor "Unităţii de monitorizare" a Secretarului General, care descriu situaţia în domeniul respectiv din statele membre.

Din momentul lansării, şase teme fac obiectul acestei proceduri:

• libertatea de expresie şi de informare;
• funcţionarea şi protecţia instituţiilor democratice;
• funcţionarea sistemului judiciar;
• democraţia locală;
• pedeapsa capitală;
• poliţia şi forţele de securitate.

În urma unei decizii a Comitetului de Miniştri (Delegaţii Miniştrilor) în aprilie 1998, s-a declanşat o nouă procedură de monitorizare formată din două faze, cuprinzând patru etape:

Faza pregătitoare

Prima etapă constă în prezentarea şi pregătirea unei panorama ţară cu ţară, stabilită de "Unitatea de Monitorizare" a Secretarului General şi bazată pe contribuţii scrise (5-10 pagini) ale statelor membre. Contribuţiile statelor sunt completate de scurte comentarii ale Secretariatului, care includ domenii care ar trebui examinate mai aprofundat. (În pregătirea acestor comentarii, "Unitatea de Monitorizare" se foloseşte de informaţii puse la dispoziţie de statele membre, precum şi de orice alte informaţii pertinente pe care le poate obţine din surse independente (ONG-uri, etc.). Textul provizoriu, conţinând informaţiile naţionale şi comentariile sunt supuse atenţiei statelor membre (fiecare stat primeşte secţiunile care privesc statul respectiv) şi pe baza acestora au loc contacte bilaterale între delegaţia statului şi "Unitatea de Monitorizare", pentru a face corecturi. Pe baza acestora, se stabileşte panorama definitivă.

A doua etapă prevede dezbaterea respectării angajamentelor asumate de statele membre. Faza pregătitoare se finalizează cu aceste discuţii, în cadrul reuniunilor Delegaţilor Miniştrilor. Preşedintele Delegaţilor Miniştrilor are posibilitatea de a prezenta un rezumat.

Faza operaţională

Prima etapă a fazei operaţionale consistă în adoptarea concluziilor, în sensul că rezumatul Preşedintelui Delegaţilor Miniştrilor este completat cu concluzii agreate de Delegaţi, sub formă de decizii.

Concluziile Comitetului de Miniştri sunt succedate de ultima etapă a procedurii, monitorizarea operaţională. Aceasta poate avea diferite forme, precum: prin reajustarea activităţii interguvernamentale, prin readaptarea programelor de cooperare privind activităţile pentru dezvoltarea şi consolidarea stabilităţii democratice sau printr-o "acţiune specifică". Adunarea Parlamentară este informată asupra deciziilor privind monitorizarea operaţională.

Situaţia monitorizării celor şase teme

1. Libertatea de expresie şi de informare

Pentru această temă, panorama stabilită de Unitatea de Monitorizare a fost prezentată Comitetului de Miniştri în septembrie 1996. Dezbaterile pe marginea acestei teme s-au finalizat în perioada octombrie-decembrie 1996. În prima parte a anului 1997, Comitetul de Miniştri a însărcinat Secretariatul cu elaborarea unei propuneri privind organizarea unor seminarii pe tema "libertăţii de expresie şi restricţiile conţinute în Codul penal şi în alte texte juridice", aprobând această propunere în mai 1997. În acest sens, au fost organizate seminarii la Budapesta (septembrie, 1997) şi Strasbourg (octombrie 1997). În urma acestor seminarii, o echipă de experţi independenţi a prezentat Secretariatului General, în noiembrie 1997, un raport privind acest subiect specific, care a fost înaintat Comitetului de Miniştri. Urmare discuţiilor din cadrul Comitetului, un raport final încorporând observaţiile făcute de unele state membre a fost finalizat în decembrie 1997.

Concluziile şi măsurile pentru monitorizarea operaţională au fost decise în decembrie 1997 de Delegaţii Miniştrilor. Aceştia au decis ca documentele celor două seminarii, precum şi raportul final al echipei de experţi independenţi, să fie transmise Comitetului Director privind Mijloacele de Comunicare în Masă şi Comitetului Director pentru Drepturile Omului pentru a fi luate în considerare în activitatea celor două organisme.

2. Funcţionarea şi protecţia instituţiilor democratice

Pentru această temă, panorama stabilită de Unitatea de Monitorizare a fost prezentată Comitetului de Miniştri în februarie 1997. Cea de-a doua etapă, dezbaterile, a avut loc în perioada februarie 1997 - martie 1999. Concluziile şi măsurile de monitorizare operaţională au fost decise în noiembrie 1999.

3. Funcţionarea sistemului judiciar

Pentru această temă, panorama stabilită de Unitatea de Monitorizare a fost prezentată Comitetului de Miniştri în februarie 1998. Dezbaterile au fost finalizate în aprilie 1998. Concluziile şi măsurile de monitorizare operaţională au fost decise de Delegaţii Miniştrilor în septembrie 1998 şi ianuarie 2000.

4. Democraţia locală

Pentru această temă, panorama stabilită de Unitatea de Monitorizare a fost prezentată Comitetului de Miniştri în iunie 1998. Dezbaterile pe această temă au avut loc în octombrie 1998. Concluziile şi măsurile de monitorizare operaţională au fost decise de Delegaţii Miniştrilor în noiembrie 1998. Romania a prezentat materialul pus la dispozitie de MAP privind democratia locala , pentru a fi inclus in textul Raportului final.

5. Pedeapsa capitală

Pentru această temă, panorama stabilită de Unitatea de Monitorizare a fost prezentată Comitetului de Miniştri în mai 1999. Dezbateri pe această tema au avut loc, în şedinţele Delegaţilor Miniştrilor în iunie 1999, noiembrie 1999 şi februarie şi iunie 2000.

6. Poliţia şi forţele de securitate

Pentru această temă, panorama stabilită de Unitatea de Monitorizare a fost prezentată Comitetului de Miniştri în august 1999. Dezbaterile din Comitetul de Miniştri au avut loc în noiembrie 1999 şi februarie 2000. Concluziile au fost decise de Delegaţii Miniştrilor în februarie şi iunie 2000.

În prezent ţările membre examinează modalităţile de "ajustare" a procedurii de monitorizare a angajamentelor, fiind vizate, între altele:

• o mai mare operativitate şi eficacitate a acesteia,
• un grad mai ridicat de transparenţă (prin limitarea confidenţialităţii care guvernează în prezent procedura la Comitetul de Miniştri) şi întărirea cooperării cu mecanismele similare de la APCE, inclusiv prin schimb de informaţii (documentele transmise de Comitetul de Miniştri ar putea fi astfel utilizate în procedura de monitorizare a APCE)
• introducerea în Vade-mecum a unei dispoziţii exprese privind modalităţile de închidere a procedurii de monitorizare pe o anumită temă.

S-a creat un grup de lucru pentru examinarea noilor teme care să facă obiectul mecanismului de monitorizare al Comitetului de Miniştri, precum şi analizarea iniţiativei statelor nordice şi baltice de aprofundare a unor subteme ale subiectelor "funcţionarea sistemului judiciar" şi "funcţionarea instituţiilor democratice". În esenţă, se intenţionează includerea următoarelor sub-teme în cadrul celor două teme enunţate: eficacitatea reparaţiilor judiciare (avându-se în vedere durata procedurilor, controlul detenţiei privizorii şi a judecării într-un interval rezonabil şi execuţia deciziilor judiciare) şi funcţionarea partidelor politice (avându-se în vedere drepturile şi condiţiile privind finanţarea şi înregistrarea partidelor politice).

Există propuneri de noi teme:

• eliminarea discriminării pe motive etnice, de egalitate, situaţia minorităţilor naţionale, lupta contra extremismului şi fascismului (se are în vedere urmărirea legislaţiei, programelor guvernamentale, repartţia puterilor la nivel central, regional şi local, măsuri vizând lupta contra discriminării, măsuri împotriva incitărilor la ură şi alte acte extremiste, măsuri de discriminare pozitivă);
• intoleranţa, discriminare rasială şi violenţa asociată acesteia;
• mişcările extremiste în Europa.

La 25 octombrie 2000, la reuniunea Comitetului Delegaţilor Miniştrilor, s-a reuşit obţinerea consensului privind noile teme de monitorizare a angajamentelor asumate de statele membre, la Comitetul de Miniştri. Acestea sunt:

• efectivitatea căilor de recurs jurisdictionale (cuprinzând: durata procedurilor şi executarea deciziilor). Romania a transmis un material pus la dispozitie de catre MJ pentru a putea fi inclus in Raportul final;
• ne-discriminarea, în special lupta contra intoleranţei şi rasismului (cuprinzând: legislaţie şi programe guvernamentale, măsuri vizând lupta contra discriminării, în special fenomenele de incitare la ură, actele rasiste şi xenofobe).