ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.194 din 12 decembrie 2002
privind regimul străinilor în România

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1
Domeniul de reglementare

Prezenta ordonanţă de urgenţă constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi măsuri specifice de control al imigraţiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte.

ARTICOLUL 2
Definiţii

Pentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
a) străin - persoana care nu are cetăţenia română;
b) apatrid - străinul care nu are cetăţenia nici unui stat;
c) Autoritatea pentru străini - structura specializată, organizată în subordinea Ministerului de Interne, care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţă, prin lege, cu privire la regimul străinilor în România, combaterea şederii ilegale, precum şi cu privire la gestionarea evidenţei străinilor cărora li s-a acordat dreptul de şedere în România;
d) viză - autorizaţia acordată de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României, precum şi de către organele poliţiei de frontieră, care, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, conferă străinului dreptul de a intra pe teritoriul României, precum şi dreptul de şedere temporară pentru o perioadă determinată, cu respectarea scopului pentru care i-a fost acordată;
e) viză de tranzit aeroportuar - autorizaţia acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care permite străinului să treacă prin zona internaţională de tranzit a unui aeroport român, fără a intra pe teritoriul statului român, cu ocazia unei escale sau a unui transfer între două tronsoane ale unui zbor internaţional;
f) drept de şedere - dreptul acordat străinului de către autorităţile competente, de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă determinată, în condiţiile legii;
g) permis de şedere - documentul de identitate care se eliberează de către Autoritatea pentru străini, în condiţiile legii, străinului căruia i se prelungeşte dreptul de şedere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de şedere permanentă, după caz;
h) căsătorie de convenienţă - căsătoria încheiată cu singurul scop de a eluda condiţiile de intrare şi şedere a străinilor şi de a obţine dreptul de şedere pe teritoriul României.

ARTICOLUL 3
Drepturile străinilor

(1) Străinii care locuiesc legal în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi, precum şi de drepturile prevăzute în tratatele internaţionale la care România este parte.

(2) Străinii aflaţi legal în România se pot deplasa liber şi îşi pot stabili reşedinţa sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României.

(3) Străinii care locuiesc legal în România şi părăsesc temporar teritoriul statului român au dreptul de a reintra pe toată durata valabilităţii permisului de şedere.

(4) Pot beneficia de măsuri de protecţie socială din partea statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, numai străinii cu reşedinţa sau domiciliul în România.

(5) Străinii cărora li s-a eliberat un document de către Autoritatea pentru străini au dreptul de a verifica datele personale înscrise în acesta şi, când este cazul, să solicite corectarea sau eliminarea unor date care nu corespund realităţii.

(6) Străinii cuprinşi în învăţământul de toate gradele au acces, fără restricţii, la activităţile şcolare şi de instruire în societate.

ARTICOLUL 4
Obligaţiile străinilor

(1) Pe timpul şederii în România străinii sunt obligaţi să respecte legislaţia română.

(2) Străinii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcţii şi demnităţi publice şi nu pot iniţia, organiza sau participa la manifestaţii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranţei naţionale.

(3) Străinii nu pot finanţa partide, organizaţii, grupări sau manifestaţii ori întruniri dintre cele prevăzute la alin. (2).

(4) Străinii aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul României, să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat şederea, precum şi să depună toate diligenţele necesare pentru a ieşi din România până la expirarea acestei perioade.

(5) Străinii care intră pe teritoriul statului român sau care ies de pe acesta au obligaţia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii.

(6) Străinii aflaţi pe teritoriul României au obligaţia de a se supune, în condiţiile legii, controlului organelor de poliţie şi al celorlalte autorităţi publice competente în acest sens.

ARTICOLUL 5
Politica în domeniul imigraţiei

Anual, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc:
a) numărul permiselor de şedere care pot fi eliberate străinilor pentru încadrarea în muncă, în funcţie de numărul de permise de muncă stabilit potrivit prevederilor legislaţiei privind permisele de muncă;
b) numărul locurilor în unităţile sau instituţiile de învăţământ care pot fi puse la dispoziţie străinilor şi termenele limită până la care se pot face înscrieri, pentru fiecare formă de învăţământ;
c) cuantumul alocaţiilor necesare pentru hrănirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi al celor pentru asistenţă medicală şi spitalizare;
d) orice alte probleme referitoare la politica în domeniul imigraţiei.

CAPITOLUL II
Dispoziţii generale privind intrarea, şederea şi ieşirea străinilor

SECŢIUNEA 1
Intrarea străinilor pe teritoriul României

ARTICOLUL 6
Condiţii cu privire la intrarea străinilor

(1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
b) posedă viza română acordată în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă permis de şedere valabil, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel;
c) prezintă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
d) prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;
e) nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;
f) nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

(2) Străinilor care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe ambarcaţiunile ancorate în porturi maritime şi fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la condiţiile de intrare şi şedere a străinilor pe teritoriul României.

(3) Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de control pentru trecerea frontierei de stat deschis traficului internaţional.

(4) Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite prin acorduri şi înţelegeri între România şi alte state.

ARTICOLUL 7
Obligaţiile transportatorilor

(1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport a străinilor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b).

(2) În cazul nerespectării dispoziţiilor alin. (1), compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă şi unde sunt acceptaţi. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să suporte cheltuielile privind cazarea şi întreţinerea, precum şi toate celelalte cheltuieli determinate de returnarea acestora.

(3) Obligaţiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile şi companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflaţi în tranzit, dacă:
a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în ţara de destinaţie refuză să-i îmbarce;
b) când autorităţile statului de destinaţie nu permit intrarea străinilor şi îi returnează în România.

ARTICOLUL 8
Nepermiterea intrării în România

(1) Străinilor li se refuză intrarea pe teritoriul statului român dacă:
a) nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
b) sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
c) există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
d) există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte.

(2) Autorităţile competente pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele situaţii:
a) au săvârşit infracţiuni în perioada altor şederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român;
b) au introdus ori au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;
c) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei.

(3) Organele şi instituţiile care deţin date şi informaţii cu privire la existenţa unor situaţii de natura celor prevăzute la alin. (1) şi (2) au obligaţia să informeze Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Autoritatea pentru străini sau formaţiunile teritoriale ale acestora.

(4) Măsura nepermiterii intrării în România a străinului care este în posesia unei vize valabile, acordată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, va fi motivată de organele poliţiei de frontieră şi va fi comunicată imediat persoanei în cauză, Autorităţii pentru străini şi Direcţiei relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

ARTICOLUL 9
Obligaţiile străinului

(1) Străinul căruia i-a fost refuzată intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către ţara de origine sau orice altă destinaţie pe care o doreşte, cu excepţia teritoriului României.

(2) În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organele poliţiei de frontieră pot lua măsura cazării acestuia într-un spaţiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării. Dacă motivele care fac imposibilă plecarea străinului nu încetează în 24 de ore de la data cazării străinului, acesta va fi predat Autorităţii pentru străini în vederea îndepărtării de pe teritoriul României, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

ARTICOLUL 10
Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român

(1) Următoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de România, cu condiţia ca acestea să ateste identitatea şi cetăţenia sau, după caz, calitatea de apatrid a deţinătorului:
a) paşapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la standardele cerute de practica internaţională, de către statele, teritoriile sau entităţile internaţionale recunoscute de România;
b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral, pentru cetăţenii aparţinând statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului României;
c) documentele de călătorie ale refugiaţilor, eliberate în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor şi documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protecţie umanitară condiţionată;
d) documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care aceştia îşi au domiciliul.

(2) Străinii incluşi într-un document de trecere a frontierei de stat aparţinând altei persoane pot intra sau ieşi din România numai împreună cu titularul acestuia.

(3) Străinii pot intra şi ieşi în/din România şi pe baza unui paşaport colectiv, numai în grup, cu condiţia ca fiecare membru al grupului să posede un document individual care atestă identitatea şi în care este aplicată fotografia titularului, iar conducătorul grupului să fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.

(4) La propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului de Interne Guvernul va da publicităţii lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în ţară, emise de statele sau entităţile internaţionale recunoscute de România.

(5) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înţelegeri internaţionale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, şi alte documente pe baza cărora se poate permite intrarea pe teritoriul României.

SECŢIUNEA a 2-a
Şederea străinilor în România

ARTICOLUL 11
Dispoziţii generale privind şederea străinilor

(1) Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere.

(2) În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desfiinţate, străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român şi pot să rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrări în ţară.

ARTICOLUL 12
Condiţii cu privire la găzduirea străinilor

(1) În cazul unei şederi neîntrerupte mai mari de 10 zile străinul, cetăţean al unui stat dintre cele cuprinse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), are obligaţia să anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, până la împlinirea acestui termen.

(2) În situaţia cazării în hoteluri sau în alte amenajări turistice, străinul va îndeplini formalităţile de luare în evidenţă la administraţia locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunica datele necesare organului de poliţie competent teritorial.

ARTICOLUL 13
Informarea autorităţilor cu privire la schimbările intervenite în situaţia străinului

(1) Pe durata şederii în România străinii sunt obligaţi să declare la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini, care le-a acordat dreptul de şedere, următoarele:
a) schimbarea adresei de reşedinţă sau domiciliu;
b) orice modificare intervenită în situaţia personală, în special schimbarea cetăţeniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
c) orice modificare intervenită în legătură cu angajarea sa în muncă;
d) pierderea, prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat;
e) pierderea permisului de şedere.

(2) Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarată organului de poliţie competent teritorial.

(3) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (2), în termen de 48 de ore.

SECŢIUNEA a 3-a
Ieşirea străinilor de pe teritoriul României

ARTICOLUL 14
Ieşirea străinilor

(1) În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în ţară, trebuie să prezinte la ieşirea din România un nou document, valabil, de trecere a frontierei de stat. În această situaţie organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din ţară cu avizul Autorităţii pentru străini.

(2) Ieşirea din ţară a străinilor care au cetăţenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliţiei de frontieră pot permite ieşirea din ţară şi în baza documentului care atestă o altă cetăţenie.

ARTICOLUL 15
Nepermiterea ieşirii

(1) Străinului nu i se permite ieşirea din ţară în următoarele situaţii:
a) este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei de părăsire a localităţii sau a ţării;
b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) măsura de a nu permite ieşirea de pe teritoriul României va fi luată de organul competent din cadrul Ministerului de Interne numai în baza solicitării scrise a procurorului, a instanţelor judecătoreşti şi a organelor prevăzute de lege care au atribuţii de punere în executare a pedepsei închisorii.

(3) În toate situaţiile se vor preciza motivele pentru care se solicită măsura şi, după caz, vor fi prezentate documentele doveditoare.

(4) Nepermiterea ieşirii din ţară se realizează prin:
a) instituirea consemnului nominal în sistemul de evidenţă a traficului la frontiera de stat, de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;
b) aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ştampilei cu simbolul "C" de către Autoritatea pentru străini şi formaţiunile sale teritoriale.

ARTICOLUL 16
Încetarea măsurii de nepermitere a ieşirii

(1) Revocarea măsurii se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea ştampilei cu simbolul "L", în documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scrisă a autorităţii publice căreia îi revine o astfel de competenţă potrivit legii, pentru cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1).

(2) Măsura de nepermitere a ieşirii încetează de drept dacă străinul aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 dovedeşte, cu documente emise de autorităţile competente, potrivit legii, organului abilitat din cadrul Ministerului de Interne că:
a) s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori s-a dispus încetarea urmăririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;
b) a executat pedeapsa, a fost graţiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

CAPITOLUL III
Regimul acordării vizelor

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ARTICOLUL 17
Forma şi conţinutul vizei

Forma, conţinutul şi elementele de securizare ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe cu consultarea Ministerului de Interne şi în conformitate cu standardele Uniunii Europene în domeniu.

ARTICOLUL 18
Limitele drepturilor conferite de viză

Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliţiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2).

ARTICOLUL 19
Exceptarea de la regimul obligativităţii vizelor

(1) Sunt exceptaţi de la obligativitatea vizelor cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condiţiile şi pentru perioadele de şedere stabilite prin aceste acorduri.

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterală a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.

SECŢIUNEA a 2-a
Tipuri de vize

ARTICOLUL 20
Tipuri de vize

În funcţie de scopurile pentru care se acordă, vizele pot fi:
a) viza de tranzit aeroportuar, identificată prin simbolul A;
b) viza de tranzit, identificată prin simbolul B;
c) viza de scurtă şedere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcţie de activitatea pe care urmează să o desfăşoare în România străinul căruia i-a fost acordată:

(i) misiune, identificată prin simbolul C/M; (ii) turism, identificată prin simbolul C/TU; (iii) vizită, identificată prin simbolul C/VV; (iv) afaceri, identificată prin simbolul C/A; (v) transport, identificată prin simbolul C/TR; (vi) activităţi sportive, identificată prin simbolul C/SP; (vii) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române, identificată prin simbolul C/ZA;
d) viza de lungă şedere, identificată prin unul dintre următoarele simboluri, în funcţie de activitatea pe care urmează să o desfăşoare în România străinul căruia i-a fost acordată: (i) desfăşurarea de activităţi economice, identificată prin simbolul D/AE; (ii) desfăşurarea de activităţi profesionale, identificată prin simbolul D/AP; (iii) desfăşurarea de activităţi comerciale, identificată prin simbolul D/AC; (iv) angajare în muncă, identificată prin simbolul D/AM; (v) studii, identificată prin simbolul D/SD; (vi) reîntregirea familiei, identificată prin simbolul D/VF; (vii) intrarea în România a străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români, identificată prin simbolul D/CR; (viii) activităţi religioase sau umanitare, identificată prin simbolul D/RU; (ix) alte scopuri, identificată prin simbolul D/AS;
e) viza diplomatică şi viza de serviciu, identificată prin simbolul DS;
f) viza colectivă, identificată prin simbolul CL/B sau CL/TU, după cum este acordată în scop de tranzit, respectiv turism.

ARTICOLUL 21
Viza de tranzit aeroportuar

(1) Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetăţenii statelor cuprinse în lista care se întocmeşte de către Ministerul Afacerilor Externe în acord cu reglementările Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Acelaşi regim se aplică şi străinilor care, fără a fi cetăţeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autorităţile statelor respective.

(2) Ministerul Afacerilor Externe actualizează permanent lista prevăzută la alin. (1), în funcţie de reglementările Uniunii Europene.

ARTICOLUL 22
Viza de tranzit

Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul sau două tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăşească 5 zile.

ARTICOLUL 23
Viza de scurtă şedere

(1) Viza de scurtă şedere este viza care permite străinilor să intre pe teritoriul României în vederea unei şederi neîntrerupte sau a mai multor şederi a căror durată totală să nu depăşească 90 de zile în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe călătorii.

(2) În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relaţii de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităţilor administrative centrale sau a societăţilor comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurtă şedere cu intrări multiple poate fi acordată şi pe o perioadă de un an. Şi în această situaţie durata şederii nu poate depăşi 90 de zile în decurs de 6 luni.

(3) Viza de scurtă şedere se acordă pentru următoarele scopuri:
a) misiune - străinilor care, pentru raţiuni ce ţin de funcţia lor politică, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor, administraţiilor publice sau organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prin scopul şederii lor în România, prezintă interes pentru relaţiile dintre statul român şi statul de apartenenţă. Acest tip de viză se poate elibera şi membrilor de familie care îi însoţesc pe aceştia;
b) turism - pentru străinul care urmează să călătorească în România pentru motive turistice;
c) vizită - pentru străinul care intenţionează să se deplaseze în România în vizită la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil;
d) afaceri - pentru străinul care intenţionează să călătorească în România în scopuri economice şi/sau comerciale, pentru contracte sau tratative, pentru învăţarea sau verificarea folosirii şi funcţionării bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industrială;
e) transport - pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;
f) activităţi sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată limitată în vederea participării la competiţii sportive;
g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române - în condiţiile justificării prezenţei în România.

(4) Dreptul de şedere pe teritoriul României, conferit străinului prin viza de scurtă şedere, nu poate fi prelungit.

ARTICOLUL 24
Viza de lungă şedere

(1) Viza de lungă şedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:
a) desfăşurarea de activităţi economice - străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în condiţiile legii privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;
b) desfăşurarea de activităţi profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;
c) desfăşurarea de activităţi comerciale - străinilor acţionari sau asociaţi ai unor societăţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a acestora, precum şi altor investitori străini;
d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmează să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă;
e) studii - străinilor care urmează să intre în România pentru a urma cursuri în învăţământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obţinerea unor titluri ştiinţifice în cadrul instituţiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;
f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să intre în România în scopul redobândirii unităţii familiale;
g) intrarea în România a străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români;
h) activităţi religioase sau umanitare - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăşura activităţi în domeniul cultelor recunoscute sau în scop umanitar;
i) alte scopuri - străinilor transferaţi temporar de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sau sezonieri, străinilor care urmează tratament medical de lungă durată, străinilor a căror prezenţă pe teritoriul României este necesară din interese de siguranţă naţională şi celor care desfăşoară alte activităţi care nu contravin legilor române.

(2) Viza de lungă şedere permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.

ARTICOLUL 25
Viza diplomatică şi viza de serviciu

(1) Viza diplomatică şi viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o şedere, de regulă, de lungă durată, străinilor titulari ai unui paşaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează să îndeplinească o funcţie oficială ca membri ai unei reprezentanţe diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenţă în România.

(2) Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de paşapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimiţător sau a unei reprezentanţe diplomatice ori consulare a acestuia, precum şi membrilor de familie, împreună cu care titularul locuieşte, şi sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înţelegerile bilaterale la care România este parte.

ARTICOLUL 26
Viza colectivă

(1) Viza colectivă este o viză de tranzit sau de scurtă şedere acordată în scop turistic şi pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile, eliberată unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu condiţia ca membrii acestuia să intre, să rămână şi să părăsească teritoriul României în grup.

(2) Acest tip de viză este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un număr de minimum 5 şi maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un paşaport individual şi, după caz, de o viză individuală.

(3) În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetăţeni ai unor state pentru care există obligativitatea vizei şi sunt rezidenţi într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii şcolare sau se află în tranzit, se poate permite intrarea fără viză, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) grupul să fie însoţit de un cadru didactic din partea şcolii care organizează excursia;
b) să existe o listă oficială a participanţilor după care aceştia să poată fi identificaţi;
c) participanţii să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.

SECŢIUNEA a 3-a
Condiţii generale de acordare a vizelor

ARTICOLUL 27
Acordarea vizei române

(1) Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.

(2) Viza română se acordă numai dacă:
a) sunt îndeplinite condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-f);
b) nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c) străinul care nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;
d) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de acordare a vizei în funcţie de scopul pentru care este solicitată.

ARTICOLUL 28
Condiţii cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie

(1) Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin 6 luni.

(2) Pe cale de excepţie, pentru motive de urgenţă, cu caracter umanitar sau de interes naţional ori în virtutea unor obligaţii internaţionale asumate de România, pot fi acordate vize şi străinilor care se află în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiţia ca durata de valabilitate a vizei să nu o depăşească pe cea a documentului.

ARTICOLUL 29
Condiţii cu privire la solicitarea vizei

(1) Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei, precum şi de dovada că posedă mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României.

(2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărţi de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei sau orice alte mijloace care dovedesc existenţa resurselor financiare corespunzătoare.

(3) La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autorităţile competente să acorde viza.

(4) Pot face excepţie de la prevederile alin. (3) personalităţile marcante ale vieţii sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o distanţă foarte mare pentru a se prezenta la reprezentanţa diplomatică sau consulară a României şi numai dacă nu există nici un dubiu cu privire la buna-credinţă a solicitantului, precum şi în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut şi demn de încredere răspunde de buna-credinţă a solicitanţilor.

ARTICOLUL 30
Organele competente să acorde viza română

(1) Viza română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.

(2) În vederea aprobării acordării vizei pentru străinii proveniţi din statele incluse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe solicită, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2), avizul Autorităţii pentru străini, în care se va preciza dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. a) şi b). Avizul Autorităţii pentru străini se emite în termen de 30 de zile de la primirea solicitării Direcţiei relaţii consulare.

ARTICOLUL 31
Acordarea vizei române de către organele poliţiei de frontieră

(1) Vizele de scurtă şedere şi de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepţie, şi de către organele poliţiei de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în următoarele situaţii:
a) în caz de urgenţă, determinată de dezastre, calamităţi naturale sau accidente;
b) în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare;
c) în cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situaţii deosebite, care sunt nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecţiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;
d) în cazul funcţionarilor care aparţin unor organizaţii internaţionale şi au fost delegaţi să îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;
e) în cazul participanţilor la acţiunile internaţionale organizate în România, când intervalul de timp dintre informarea participanţilor şi data acţiunii nu permite obţinerea vizelor de intrare. În această situaţie vizele vor fi acordate cu avizul prealabil al Autorităţii pentru străini, solicitat de organizator, şi cu informarea ulterioară a Ministerului Afacerilor Externe;
f) în cazul marinarilor străini care urmează să fie repatriaţi la încetarea contractului de muncă sau în cazul efectuării schimburilor de echipaje.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) viza română se acordă marinarilor străini aflaţi în aceste situaţii, la cererea agenţiei de navlosire sau a agenţiei de navigaţie a statului în care nava este înmatriculată, după efectuarea verificărilor cu privire la:
a) corectitudinea datelor puse la dispoziţie, privind existenţa navei pe care urmează să se producă schimbarea într-un port românesc, şi necesitatea acordării vizei;
b) îndeplinirea celorlalte condiţii pentru intrarea în România de către marinarul care face subiectul cererii de viză;
c) itinerarul şi mijloacele de deplasare între punctele de trecere a frontierei de stat, inclusiv existenţa biletului de călătorie în baza căruia marinarul străin urmează să părăsească ţara.

(3) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2), dacă datele puse la dispoziţie de agenţie sunt corecte şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru ca marinarul să poată intra în ţară, şeful punctului de trecere a frontierei de stat va înainta cererea prevăzută la alin. (2) Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în vederea aprobării.

(4) Vizele prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru perioade care să nu depăşească:
a) 10 zile, în cazul vizei de scurtă şedere;
b) 5 zile, în cazul vizei de tranzit.

ARTICOLUL 32
Anularea şi revocarea vizei

(1) Viza poate fi anulată sau revocată, în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară de către Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Autorităţii pentru străini atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în ţară se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Autorităţii pentru străini.

(2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situaţii:
a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu îndeplineau condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) străinii au obţinut viza de intrare pe baza unor documente sau informaţii false;
c) străinii au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;
d) străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat.

(3) Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii:
a) străinii nu mai îndeplinesc condiţiile cerute la acordarea vizei;
b) nu se respectă scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;
c) după acordarea vizei străinii au fost declaraţi indezirabili.

(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică străinului de către misiunea diplomatică sau oficiului consular care a acordat viza, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, iar atunci când străinul se află în România, de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziţia de părăsire a teritoriului, prevăzută la art. 80. De la data comunicării anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.

(5) Cu ocazia comunicării deciziei se aplică pe viză ştampila cu inscripţia "ANULAT".

(6) La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliţiei de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situaţia în care constată că străinul nu posedă mijloacele de întreţinere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializează prin înscrierea pe viză a perioadei pentru care străinul are mijloace de întreţinere, potrivit legii.

SECŢIUNEA a 4-a
Condiţii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar, de tranzit şi de scurtă şedere

ARTICOLUL 33
Condiţii de acordare a vizei de tranzit aeroportuar

(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Direcţiei relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cetăţenilor proveniţi din statele prevăzute în lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe în acest scop, în condiţiile existenţei vizei unui stat terţ, care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condiţiile prezentării biletului de avion valabil până la destinaţie şi permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile.

(2) Acest tip de viză nu este necesar în cazul:
a) membrilor echipajelor aeronavelor;
b) posesorilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu sau asimilate acestora;
c) posesorilor de permise de rezidenţă sau documente echivalente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene;
d) posesorilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene.

ARTICOLUL 34
Condiţii de acordare a vizei de tranzit

(1) Viza de tranzit se acordă solicitanţilor în următoarele condiţii:
a) sunt în posesia vizei unui stat terţ şi, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;
b) posedă bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau prezintă permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.

(2) Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) însoţitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceştia.

ARTICOLUL 35
Condiţii de acordare a vizelor de scurtă şedere

(1) În funcţie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă şedere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calităţile prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) şi se deplasează în România în virtutea acestor calităţi. Se acordă numai de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României;
b) turism - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) voucher sau o rezervare fermă la o unitate de cazare turistică; (ii) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto; (iii) asigurare medicală; (iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă.
c) vizită - viza se acordă străinilor dacă prezintă: (i) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto; (ii) asigurare medicală; (iii) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă; (iv) dovada asigurării condiţiilor de cazare, sub forma unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului sau, după caz, a unei declaraţii notariale a persoanei vizitate, însoţită de copia legalizată a actelor de spaţiu;
d) afaceri - viza se acordă străinilor dacă prezintă: (i) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto; (ii) asigurare medicală; (iii) documente din care să rezulte calitatea de comerciant în ţara de origine; (iv) documente doveditoare privind scopul călătoriei; (v) mijloace de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă; (vi) dovada asigurării condiţiilor de cazare.
e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă: (i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum şi activitatea ce urmează a fi desfăşurată pe durata şederii; (ii) asigurarea medicală; (iii) permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport; (iv) licenţă de transport şi licenţă de execuţie.
f) activităţi sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă: (i) invitaţia organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală şi a cazării; (ii) lista oficială a delegaţiei sportive străine, cu specificarea calităţii fiecărui membru; (iii) avizul direcţiei judeţene pentru tineret şi sport competente teritorial;
g) activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă: (i) documente emise de instituţiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenţa în România; (ii) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto; (iii) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă; (iv) asigurare medicală; (v) dovada asigurării condiţiilor de cazare.

(2) Sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (ii), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) şi lit. g) pct. (ii) însoţitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceştia.

SECŢIUNEA a 5-a
Condiţii speciale de acordare a vizelor de scurtă şedere pe bază de invitaţie

ARTICOLUL 36
Domeniul de aplicare

(1) Acordarea vizelor de scurtă şedere pentru străinii proveniţi din statele cunoscute cu potenţial migrator ridicat se va face în condiţiile prevăzute la art. 27-29, cu respectarea condiţiilor speciale stabilite în prezenta secţiune.

(2) Lista statelor pentru ai căror cetăţeni sunt aplicabile aceste prevederi va fi stabilită, în concordanţă cu reglementările Uniunii Europene, de către Ministerul Afacerilor Externe cu avizul Ministerului de Interne.

ARTICOLUL 37
Procedura invitaţiei

(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 36 alin. (1), posesori de paşapoarte simple, li se poate acorda viză de scurtă şedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare invitaţie scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, în următoarele scopuri:
a) vizită - pot face invitaţii cetăţenii români cu domiciliul în România sau străinii posesori ai unui permis de şedere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:

(i) cartea de identitate pentru cetăţenii români sau permisul de şedere pentru străini, în original şi în copie; (ii) dovada asigurării condiţiilor de cazare; (iii) dovada posibilităţilor de asigurare a întreţinerii străinului invitat; (iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat; (v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat; (vi) certificat de cazier judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat;
b) turism - pot face invitaţii, nominal pentru fiecare străin invitat, societăţile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente: (i) certificatul de înmatriculare şi statutul societăţii comerciale, în original şi în copie; (ii) împuternicirea din partea societăţii comerciale pentru persoana desemnată să invite în numele acesteia; (iii) cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite; (iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat; (v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat; (vi) extrasul din cazierul judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat;
c) afaceri - pot face invitaţii, de regulă, pentru 3 persoane simultan, societăţile comerciale cu sediul în România. În numele societăţilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, să reprezinte societatea comercială ori sunt deţinătoare ale majorităţii capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente: (i) certificatul de înmatriculare şi statutul societăţii comerciale, în original şi în copie; (ii) dovada calităţii persoanei care invită în numele societăţii comerciale; (iii) cartea de identitate sau permisul de şedere, după caz, al persoanei împuternicite; (iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparţinând străinului invitat; (v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale străinului invitat; (vi) certificat de cazier judiciar al străinului invitat sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, emis de autorităţile statului de provenienţă, tradus şi legalizat; (vii) dovada asigurării condiţiilor de cazare a străinului invitat pe perioada şederii în România.

(2) Invitaţiile se completează în două exemplare şi se depun la sediul formaţiunilor teritoriale ale Autorităţii pentru străini, în vederea aprobării.

(3) Aprobarea este condiţionată de verificarea documentelor prezentate şi a evidenţelor Autorităţii pentru străini, în scopul constatării îndeplinirii condiţiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauză şi, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanţii că vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.

(4) Soluţionarea cererilor de aprobare a invitaţiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.

(5) În cazul aprobării, un exemplar al invitaţiei va fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat, iar Autoritatea pentru străini va informa în scris despre aceasta Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen de 60 de zile de la aprobarea invitaţiei.

(7) Nu se aprobă o nouă invitaţie depusă de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul ţării în termenul de valabilitate al vizei.

(8) Vizele acordate pe bază de invitaţie permit şederea pe teritoriul României pe o perioadă de până la 90 de zile.

ARTICOLUL 38
Forma şi conţinutul invitaţiei

(1) Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale invitaţiei se stabilesc de către Ministerul de Interne, care va asigura, prin Autoritatea pentru străini, confecţionarea formularelor.

(2) Costul formularelor se suportă de către persoanele fizice sau juridice care invită.

ARTICOLUL 39
Constituirea depozitelor bancare

(1) În lista prevăzută la art. 36 alin. (2) se menţionează distinct statele pentru ai căror cetăţeni este necesară constituirea unui depozit bancar în lei şi în valută, la dispoziţia Autorităţii pentru străini, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de returnarea străinilor invitaţi care nu părăsesc România în termenul de viză acordat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi apatrizilor cu domiciliul în aceste state.

(3) Constituirea depozitelor bancare în ţară se face la instituţiile bancare cu care Ministerul de Interne a încheiat protocoale în acest sens.

(4) Depozitul bancar constituit în ţară este la dispoziţia Autorităţii pentru străini până la părăsirea teritoriului României de către străinul invitat, dar nu mai mult de 2 ani.

(5) Sumele necheltuite cu ocazia îndepărtării de pe teritoriul României se restituie deponentului, cu avizul Autorităţii pentru străini.

(6) Societăţile comerciale de turism pot constitui şi depozite globale, cu avizul Autorităţii pentru străini.

ARTICOLUL 40
Excepţii de la procedura invitaţiei

(1) Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba, cu avizul prealabil al Autorităţii pentru străini, exceptarea de la procedura invitaţiei pentru următoarele categorii de străini:
a) străinul minor al cărui părinte se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
b) soţul/soţia străinului care se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare.

(2) Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba acordarea vizei, fără avizul Autorităţii pentru străini, pentru următoarele categorii de străini:
a) străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
b) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;
c) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil în state pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene;
d) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene sau ale statelor pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în spaţiul Uniunii Europene, valabile cel puţin 3 luni de la data solicitării;
e) străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităţilor administrative centrale, precum şi a societăţilor comerciale de notorietate care îşi asumă, prin act autentic, obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de repatriere;
f) străinii care urmează să vină în România la solicitarea şi pe răspunderea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;
g) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităţilor publice centrale sau a camerelor de comerţ străine;
h) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei în scris, la Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, din partea următoarelor instituţii din România: Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte autorităţi publice centrale, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, prefecturi, precum şi societăţi comerciale de notorietate, cu mare capacitate economico-financiară, care îşi asumă obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de repatriere, printr-o scrisoare de garanţie;
i) şoferii de TIR;
j) personalităţile din diaspora românească şi descendenţii acestora.

SECŢIUNEA a 6-a
Condiţii speciale de acordare a vizei de lungă şedere

ARTICOLUL 41
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice

Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice se acordă străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, şi care prezintă următoarele documente:
a) dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;
b) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.

ARTICOLUL 42
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale

(1) Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează să desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective.

(2) Acest tip de viză poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) fac dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective;
b) fac dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România;
c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.

ARTICOLUL 43
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale

(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, străinilor care sunt sau urmează să devină acţionari ori asociaţi ai unor societăţi comerciale, cu atribuţii de conducere şi administrare a acestora.

(2) Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine se acordă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) existenţa unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activităţii avute în vedere, precum şi nevoile estimate de forţă de muncă;
b) dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro;
c) activitatea să fie benefică economiei naţionale şi să se concretizeze în aporturi semnificative de capital, tehnologie şi crearea de locuri de muncă;
d) în ţara de origine practică o activitate similară sau apropiată cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România.

(3) Solicitarea de viză va fi însoţită de următoarele:
a) avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine;
b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică;
c) asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei.

(4) Cererea însoţită de documentele prevăzute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României şi se transmite, prin intermediul Direcţiei relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autorităţii pentru străini, pentru avizare conform competenţelor.

(5) Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice şi de utilitate economică a activităţii ce urmează a fi desfăşurată de către străin.

ARTICOLUL 44
Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă

(1) Străinii pot fi angajaţi în muncă, în domeniile şi în limita cotelor stabilite potrivit art. 5 lit. a), atunci când ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată din resurse autohtone.

(2) Viza se acordă străinilor pe baza avizului Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă şi al Autorităţii pentru străini.

(3) Avizul Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, care trebuie să facă dovada faptului că desfăşoară o activitate legală în România, că nu are datorii şi că a făcut o selecţie legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, precum şi cele legate de prezentarea actelor din care să rezulte calificarea profesională, vechimea în specialitate a străinului, faptul că este apt din punct de vedere medical să desfăşoare activitatea respectivă, că nu are antecedente penale şi că are cunoştinţe minime de limba română.

(4) Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) avizul scris al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă;
b) dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul a cel puţin trei salarii medii pe economia naţională;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă;
d) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei.

(5) Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se va elibera şi străinilor lucrători transfrontalieri în România.

ARTICOLUL 45
Viză de lungă şedere pentru studii

(1) Viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată străinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite potrivit art. 5 lit. b), de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul.

(2) Solicitarea trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) scrisoarea de acceptare la studii din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
b) dovada achitării taxei de studii;
c) dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de 250 euro lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză, cu excepţia străinilor bursieri ai statului român şi a situaţiilor când, pe bază de reciprocitate, s-a stabilit altfel;
d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică.

(3) Străinii bursieri ai statului român sunt exceptaţi de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c).

ARTICOLUL 46
Viza de lungă şedere pentru reîntregirea familiei

(1) Străinii, titulari ai unui drept de şedere în România, cu excepţia celor cărora li s-a acordat acest drept în scop de studii, pot solicita Autorităţii pentru străini reîntregirea familiei pentru:
a) soţ;
b) copiii minori, necăsătoriţi, rezultaţi din căsătorie ori din afara căsătoriei, precum şi cei adoptaţi de ambii sau numai de către unul dintre soţi, precum şi cei încredinţaţi ambilor ori numai unuia dintre soţi printr-o decizie a unei autorităţi competente din statul de origine, cu condiţia ca aceştia să fie în mod efectiv în grija oricăruia dintre soţi. Fac excepţie minorii în vârstă de peste 12 ani, adoptaţi după obţinerea de către solicitant a dreptului de şedere în România.

(2) Cererea-tip se depune la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini în a cărei rază domiciliază sau îşi are reşedinţa solicitantul şi va fi însoţită de următoarele documente:
a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
b) declaraţia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c) copia permisului de şedere;
d) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
e) dovada mijloacelor de întreţinere;
f) dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari;
g) asigurarea medicală a solicitantului.

(3) În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

(4) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii:
a) să nu existe o stare de poligamie;
b) solicitantul să deţină spaţiul de locuit corespunzător, în suprafaţă de cel puţin 12 m2 pentru fiecare membru al familiei;
c) solicitantul să posede mijloace de întreţinere, în cuantumul corespunzător categoriei dreptului de şedere al cărui titular este.

(5) Cererea va fi soluţionată în termen de 3 luni de la data depunerii.

(6) Aprobarea cererii va fi comunicată, în scris, atât solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, cât şi Direcţiei relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care nu va mai solicita un aviz ulterior al Autorităţii pentru străini.

(7) În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului, în scris.

(8) Viza va fi eliberată de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care membrii de familie îşi au reşedinţa sau domiciliul.

(9) Solicitarea de viză va fi însoţită de următoarele documente:
a) aprobarea Autorităţii pentru străini, prevăzută la alin. (6);
b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilităţii vizei;
c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă a străinului.

ARTICOLUL 47
Viza de lungă şedere pentru activităţi umanitare sau religioase

Viza de lungă şedere pentru activităţi umanitare sau religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în următoarele condiţii:
a) existenţa avizului Ministerului Culturii şi Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea şi sprijinirea activităţilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei;
b) dovada calităţii de reprezentant al unui cult recunoscut de statul român sau al unei organizaţii umanitare;
c) dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a trei salarii medii pe economia naţională;
d) dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
e) prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine a străinului.

ARTICOLUL 48
Viza de lungă şedere pentru alte scopuri

(1) Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:
a) celor transferaţi temporar de către o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, la o reprezentanţă, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoană juridică de drept român, al cărei asociat/acţionar este compania-mană, cu acelaşi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu persoana juridică română;
b) celor al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;
c) celor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Această viză poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
d) celor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă îşi justifică prezenţa pe teritoriul României.

(2) Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viză dacă:
a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
b) prezintă dovada asigurării condiţiilor de cazare;
c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine.

ARTICOLUL 49
Viza de lungă şedere pentru străini căsătoriţi cu cetăţeni români

Viza se poate acorda străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români, cu condiţia să nu existe una dintre situaţiile de nepermitere a intrării prevăzute la art. 6, iar căsătoria să nu fie de convenienţă constatată în condiţiile prevăzute la art. 64.

CAPITOLUL IV
Prelungirea dreptului de şedere temporară. Acordarea dreptului de şedere permanentă

SECŢIUNEA 1
Prelungirea dreptului de şedere temporară în România

ARTICOLUL 50
Condiţii de prelungire a dreptului de şedere temporară

(1) Străinului care a intrat în România în baza unei vize de lungă şedere i se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Autoritatea pentru străini sau formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune.

(2) Dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:
a) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c),
e) şi f);
b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);
c) posedă document de călătorie valabil pentru perioada pentru care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere în România;
d) solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României;
e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România;
f) face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, precum şi dovada asigurării medicale, pe toată perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară;
g) sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta.

(3) Pe bază de reciprocitate, prelungirea dreptului de şedere se poate acorda şi pentru perioade mai mari de 1 an.

ARTICOLUL 51
Solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporară

(1) Solicitanţii sunt obligaţi să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini de la locul de reşedinţă.

(2) Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere, precum şi de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România.

(3) Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu adeverinţă de salariu, talon de pensie, declaraţie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

(4) Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.

(5) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea în termen, din motive imputabile străinului, constituie motiv de respingere a cererii.

ARTICOLUL 52
Refuzul prelungirii dreptului de şedere temporară în România

(1) Dacă la depunerea cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, prevăzute în prezenta secţiune, străinului i se refuză prelungirea dreptului de şedere temporară.

(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de părăsire a teritoriului României, prevăzută la art. 80.

1. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi economice, profesionale şi comerciale

ARTICOLUL 53
Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii care desfăşoară activităţi economice

(1) Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop, dacă:
a) prezintă autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;
b) prezintă dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;
c) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 250 euro lunar;
d) activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;
e) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acesteia;
f) prezintă dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari.

(2) Cererea de prelungire a dreptului de şedere temporară trebuie însoţită de următoarele documente:
a) autorizaţia de desfăşurare a activităţii, în original şi în copie, eliberată potrivit legii;
b) dovada deţinerii legale a spaţiului în care îşi desfăşoară activitatea;
c) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar, obţinute din activitatea desfăşurată.

ARTICOLUL 54
Prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi profesionale

Străinului intrat în România în scopul exercitării în mod individual a unei activităţi profesionale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condiţiile prevăzute de legea specială;
b) prezintă documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 250 euro lunar;
c) prezintă dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari.

ARTICOLUL 55
Prelungirea dreptului de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale

(1) Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, dacă:
a) prezintă documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri;
b) face dovada deţinerii legale a spaţiilor pentru sediul social şi pentru punctele de lucru, precum şi a faptului că în spaţiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate şi alte societăţi comerciale;
c) face dovada că este acţionar sau asociat al societăţii comerciale cu atribuţii de conducere şi administrare;
d) face dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin 500 euro lunar şi a fondurilor necesare funcţionării societăţii comerciale, în conformitate cu obiectul de activitate şi planul de afaceri.

(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:
a) activitatea desfăşurată corespunde condiţiilor pentru care a fost acordat dreptul de şedere iniţial;
b) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c) prezintă dovada achitării obligaţiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari.

d) cererile pentru prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară trebuie însoţite de următoarele documente:

(i) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea şi sediul social al societăţii comerciale, menţiuni efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale. În certificatul constatator se va preciza dacă la adresa sediului social sunt înregistrate şi alte societăţi comerciale, precum şi raportul juridic dintre solicitant şi acestea; (ii) înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale; (iii) dovada deţinerii legale a spaţiului pentru sediul social şi a punctelor de lucru ale societăţii comerciale; (iv) documente din care să rezulte că investiţia este concretizată în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel puţin 50.000 euro ori crearea a cel puţin 10 locuri de muncă; (v) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puţin 500 euro lunar, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.

(3) În cazul investiţiilor mai mari de 100.000 euro sau dacă au fost create peste 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile mai mari de 200.000 euro sau dacă au fost create peste 50 de locuri de muncă nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.

(4) În scopul dovedirii îndeplinirii condiţiilor financiare prevăzute în prezentul articol, Ministerul Finanţelor Publice va elibera, la cererea străinilor, certificate cuprinzând menţiuni referitoare la: cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor ori reinvestite conform datelor din situaţiile financiare, precum şi un certificat privind obligaţiile faţă de bugetul de stat. Pentru celelalte obligaţii datorate altor creditori bugetari, certificatele cuprinzând datele respective vor fi eliberate de către aceştia.

2. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii angajaţi în muncă

ARTICOLUL 56
Prelungirea dreptului de şedere temporară

(1) Străinilor intraţi în România în scopul angajării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, dacă prezintă o cerere însoţită de:
a) permisul de muncă valabil, eliberat de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă;
b) contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul.

(2) Dreptul de şedere temporară se prelungeşte pentru aceeaşi perioadă pentru care s-a acordat permisul de muncă.

(3) Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă comunică Autorităţii pentru străini, în termen de 5 zile calendaristice, cazurile străinilor cărora le-a fost revocat permisul de muncă ori le-a fost eliberat un nou permis de muncă.

ARTICOLUL 57
Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state

(1) Condiţiile referitoare la intrarea şi şederea străinilor al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.

(2) Angajatorul are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuţi la alin. (1), să comunice, în scris, formaţiunii Autorităţii pentru străini, competentă teritorial, situaţia nominală a acestora.

3. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii veniţi în scop de studii

ARTICOLUL 58
Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru studii

(1) Străinul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de şedere în acelaşi scop în următoarele condiţii:
a) este înscris la o unitate sau instituţie de învăţământ de stat ori particular acreditată;
b) dovedeşte că şi-a achitat taxele de studii pentru întregul an şcolar;
c) face dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de 250 euro lunar pe perioada valabilităţii permisului de şedere.

(2) Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 60 de zile după absolvirea studiilor în vederea definitivării situaţiei şcolare sau universitare şi a avizării documentelor de studii.

(3) În situaţia în care străinul nu a promovat un an de studii din cauze imputabile acestuia, Autoritatea pentru străini poate să nu-i prelungească dreptul de şedere temporară.

(4) În condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se acordă şi se prelungeşte dreptul de şedere temporară pentru străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere în scop de specializare profesională, stagii de documentare sau activităţi de cercetare, desfăşurate într-o unitate sau instituţie de învăţământ.

ARTICOLUL 59
Schimbarea profilului de studiu

Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia ca durata totală a şederii, prevăzută pentru studiile iniţiale, să nu fie depăşită.

ARTICOLUL 60
Activitatea profesională a străinilor admişi la studii

(1) Străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere în scop de studii pot lucra pentru a-şi completa mijloacele de întreţinere numai cu program redus.

(2) Activitatea lucrativă desfăşurată nu constituie motiv de eliberare a unui permis de şedere pentru muncă.

ARTICOLUL 61
Bursieri ai statului român

(1) Străinilor intraţi în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungeşte dreptul de şedere, în condiţiile prevăzute la art. 58 şi 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întreţinere şi a taxelor de studii.

(2) Acordarea şi reînnoirea permiselor de şedere pentru această categorie de străini se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

4. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei

ARTICOLUL 62
Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei

(1) Străinilor intraţi în România în scopurile prevăzute la art. 46 şi 49 li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru reîntregirea familiei.

(2) Acest drept de şedere se prelungeşte, individual, fiecărui membru de familie.

(3) Dreptul de şedere temporară li se prelungeşte membrilor de familie pentru aceeaşi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de şedere temporară străinului care se află în România.

(4) Membrilor de familie ai străinului cu domiciliul în România sau ai cetăţenilor români li se vor elibera permise de şedere cu valabilitate de un an.

ARTICOLUL 63
Prelungirea ulterioară a dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei

(1) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară acordat pentru reîntregirea familiei pot fi acordate dacă solicitantul:
a) prezintă certificat de căsătorie sau dovada legăturii de rudenie, transcrisă;
b) prezintă declaraţia, în scris, a membrului de familie care a solicitat reîntregirea, din care să rezulte că vor locui împreună;
c) face dovada spaţiului de locuit corespunzător;
d) dovedeşte că străinul care a solicitat reîntregirea dispune de mijloace de întreţinere peste cuantumul prevăzut la eliberarea permisului de şedere, la nivelul a cel puţin un salariu mediu pe economia naţională, pentru fiecare membru de familie.

(2) Dreptul de şedere acordat în baza căsătoriei cu un cetăţean român va fi prelungit cu condiţia dovedirii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului mediu pe economia naţională, iar căsătoria să producă efecte juridice pe teritoriul României.

ARTICOLUL 64
Căsătoria de convenienţă

(1) Când dreptul de şedere este solicitat în baza căsătoriei, va fi refuzată prelungirea acestuia în cazul căsătoriilor de convenienţă.

(2) Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de convenienţă pot fi următoarele:
a) coabitarea matrimonială nu există;
b) soţii nu s-au întâlnit niciodată înaintea căsătoriei;
c) lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie;
d) soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi;
e) unul dintre soţi a mai încheiat căsătorii de convenienţă;
f) soţii sunt inconsecvenţi în declararea datelor cu caracter personal, precum şi a circumstanţelor în care s-au cunoscut;
g) încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plata unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dotă.

(3) Elementele prevăzute la alin. (2) pot rezulta din:
a) declaraţiile celor în cauză sau ale unor terţe persoane;
b) înscrisuri;
c) date obţinute cu ocazia realizării interviului sau a unor verificări suplimentare.

ARTICOLUL 65
Dreptul de şedere temporară acordat membrilor de familie în mod independent

(1) Străinului, titular al unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de şedere temporară în mod independent, dacă:
a) devine major;
b) persoana care a solicitat reîntregirea familiei a decedat;
c) a fost pronunţată desfacerea căsătoriei.

(2) Pentru prelungirea dreptului de şedere solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de naştere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei.

(3) Dreptul de şedere prevăzut la alin. (1) se prelungeşte pentru o perioadă de până la 6 luni.

(4) Orice prelungire ulterioară a dreptului de şedere se acordă doar în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

ARTICOLUL 66
Exercitarea de activităţi economice şi angajarea în muncă

(1) Străinii, titulari ai unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajaţi sau pot desfăşura activităţi economice, în condiţiile legii.

(2) Permisul de muncă sau, după caz, autorizaţia de desfăşurare a activităţii se eliberează în condiţiile legii, pe baza dreptului de şedere.

5. Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi umanitare sau religioase. Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere

ARTICOLUL 67
Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi umanitare sau religioase

Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru desfăşurarea de activităţi umanitare sau religioase, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară dacă:
a) prezintă avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea şi sprijinirea activităţilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi umanitare;
b) prezintă avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi religioase.

ARTICOLUL 68
Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere temporară

(1) Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, după cum urmează:
a) străinii detaşaţi - cu prezentarea unei adeverinţe de la reprezentanţa, sucursala ori filiala aflată pe teritoriul României sau de la o societate comercială, persoană juridică română, al cărei asociat/acţionar este companiamamă, cu acelaşi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi contractuale de muncă cu persoana juridică română;
b) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituţii medicale publice sau private, în care să fie precizat diagnosticul şi durata tratamentului. Acest permis de şedere poate fi acordat şi pentru un eventual însoţitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
c) străinii care desfăşoară alte activităţi care nu contravin legilor române - cu avizul autorităţilor competente, când este necesar, dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea şederii în România;
d) apatrizilor de origine română, care sunt repatriaţi în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte fără îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a dreptului de şedere temporară.

(2) Străinilor a căror şedere este în interesul statului român li se poate prelungi dreptul de şedere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate.

(3) Străinii care solicită prelungirea dreptului de şedere trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de:
a) 500 euro lunar, pentru categoria de străini prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) cel puţin salariul mediu lunar pe economia naţională, pentru categoriile de străini prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).

(4) Sunt exceptaţi de la obligaţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (3) străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. d).

SECŢIUNEA a 2-a
Dreptul de şedere permanentă. Stabilirea domiciliului în România

ARTICOLUL 69
Dreptul de şedere permanentă

(1) Dreptul de şedere permanentă este un drept de şedere acordat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe o perioadă nedeterminată, străinului căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România.

(2) Dreptul de şedere permanentă încetează o dată cu schimbarea domiciliului titularului în alt stat sau, după caz, atunci când este revocat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

ARTICOLUL 70
Stabilirea domiciliului în România

(1) Stabilirea domiciliului în România se aprobă, la cerere, de către şeful Autorităţii pentru străini.

(2) Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.

ARTICOLUL 71
Condiţii de stabilire a domiciliului în România

(1) Străinii îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) o şedere temporară legală şi continuă de cel puţin:

(i) 3 ani în cazul celor căsătoriţi cu cetăţeni români; (ii) 6 ani în cazul celorlalte categorii;
b) fac dovada faptului că pe întreaga perioadă menţionată la lit. a) au realizat mijloace de întreţinere după cum urmează: (i) cel puţin la nivelul salariului mediu lunar pe economia naţională în cazul străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români; (ii) din activităţile legal desfăşurate pe teritoriul României, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, corespunzător dreptului de şedere acordat până la formularea cererii, în celelalte situaţii;
c) deţin spaţiu de locuit corespunzător;
d) vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;
e) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c),
e) şi f);
f) nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

(2) Pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni români durata căsătoriei trebuie să fie de cel puţin 3 ani, în caz contrar fiind aplicabile prevederile alin. (1) lit. a) pct. (ii).

(3) Străinilor de origine română, străinilor care au împlinit vârsta de 60 de ani, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

(4) În cazul în care ambii părinţi ai străinului minor sunt titulari ai dreptului de şedere permanentă, acesta obţine stabilirea domiciliului în România o dată cu părinţii săi. În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al dreptului de şedere permanentă, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.

ARTICOLUL 72
Condiţii cu privire la solicitarea aprobării stabilirii domiciliului în România

(1) Cererea pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România se depune personal de solicitant la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini.

(2) Cererea se completează în limba română şi va fi însoţită de următoarele documente:
a) copii legalizate ale actelor de stare civilă;
b) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;
c) acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie;
d) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;
e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine şi de autorităţile române;
f) certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;
g) dovada asigurării medicale.

(3) Cererea, însoţită de documentele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, se înaintează, în termen de 10 zile de la data înregistrării, comisiei prevăzute la art. 73.

ARTICOLUL 73
Comisia pentru analizarea cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România

(1) În scopul soluţionării cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România se constituie, prin ordin al şefului Autorităţii pentru străini, o comisie care analizează fiecare cerere şi formulează o propunere motivată, care se supune spre aprobare şefului Autorităţii pentru străini.

(2) Termenul de soluţionare a unei cereri de stabilire a domiciliului este de 6 luni de la data înregistrării.

(3) Decizia se comunică în scris solicitantului, în termen de 10 zile de la adoptare.

(4) Străinul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte, în termen de 30 de zile de la comunicare, la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini unde a fost înregistrată cererea, pentru eliberarea permisului de şedere permanentă.

ARTICOLUL 74
Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România

(1) Dacă în urma depunerii cererii pentru stabilirea domiciliului în România comisia prevăzută la art. 73 constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 71 şi 72, aceasta propune şefului Autorităţii pentru străini să decidă respingerea cererii.

(2) Decizia de respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică în scris solicitantului de către Autoritatea pentru străini.

(3) Străinilor cărora li s-a respins cererea de stabilire a domiciliului în România li se poate reglementa, la cerere, dreptul de şedere conform situaţiei anterioare depunerii cererilor de stabilire a domiciliului, cu îndeplinirea condiţiilor legale în acest sens.

SECŢIUNEA a 3-a
Anularea şi revocarea dreptului de şedere în România

ARTICOLUL 75
Cazuri de anulare şi revocare a dreptului de şedere în România

(1) Autoritatea pentru străini sau formaţiunile sale teritoriale anulează, prin decizie motivată, dreptul de şedere în România, care a fost prelungit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele situaţii:
a) se constată, ulterior, că la data prelungirii dreptului de şedere temporară străinul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă în acest sens;
b) se constată că unele acte care au stat la baza acordării dreptului de şedere sunt falsificate.

(2) Autoritatea pentru străini poate revoca, prin decizie motivată, dreptul de şedere în România, care a fost prelungit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în următoarele situaţii:
a) în cazul dreptului de şedere temporară: ii(i) în urma verificărilor specifice efectuate de organele competente ale Autorităţii pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept; i(ii) se constată că străinul a încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat; (iii) se constată că străinul suferă de o boală care prezintă pericol pentru sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile medicale;
b) în cazul dreptului de şedere permanentă, dacă străinul se află în situaţia prevăzută la lit. a) pct. (iii).

ARTICOLUL 76
Aducerea la cunoştinţa străinului a deciziei de anulare sau revocare a dreptului de şedere în România

Decizia de anulare sau revocare a dreptului de şedere a străinului care se află pe teritoriul României se realizează de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziţia de părăsire a teritoriului, prevăzută la art. 80.

SECŢIUNEA a 4-a
Integrarea în viaţa economică, culturală şi socială a străinilor

ARTICOLUL 77
Asistenţa pentru integrarea străinilor

(1) Statul român asigură condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viaţa economică, socială şi culturală a ţării.

(2) În scopul integrării străinilor pot fi organizate şi desfăşurate următoarele activităţi:
a) cursuri de limba română;
b) cursuri şi alte forme de perfecţionare şi pregătire profesională;
c) asigurarea informării cu privire la drepturile şi obligaţiile străinilor, precum şi asupra oportunităţilor de integrare în societatea românească;
d) cursuri de cunoaştere a istoriei, culturii, civilizaţiei şi a sistemului de drept din România;
e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe şi cetăţeni români, în scopul promovării cunoaşterii şi înţelegerii reciproce.

ARTICOLUL 78
Instituţii şi organizaţii implicate

(1) Instituţiile publice vor coopera, potrivit competenţelor, cu organizaţii neguvernamentale şi organizaţii internaţionale, în scopul promovării şi derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum şi pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.

(2) În toate activităţile pe care le desfăşoară, instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale vor asigura protecţia străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.

CAPITOLUL V
Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României

SECŢIUNEA 1
Condiţii generale cu privire la îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

ARTICOLUL 79
Îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României

Împotriva străinilor a căror şedere în România a devenit ilegală ori al căror drept de şedere a fost revocat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi împotriva străinilor cu privire la care s-a stabilit că au intrat ilegal în România autorităţile competente potrivit prezentului capitol pot lua măsura îndepărtării de pe teritoriul României şi, după caz, pot dispune interzicerea intrării în România pentru o perioadă determinată.

ARTICOLUL 80
Dispoziţia de părăsire a teritoriului României

(1) Dispoziţia de părăsire a teritoriului României constituie decizia Autorităţii pentru străini sau a formaţiunilor sale teritoriale, care obligă un străin să părăsească teritoriul României într-un termen stabilit, după cum urmează:
a) străinul căruia i s-a anulat sau revocat viza, precum şi cel care a intrat ilegal pe teritoriul României sau a cărui şedere a devenit ilegală, în termen de maximum 5 zile;
b) străinul căruia i s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere ori acesta a fost anulat sau revocat, în termen de 30 de zile. În cazul străinilor care trebuie să lichideze o investiţie, termenul este de 3 luni.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează de la data la care i-a fost adusă la cunoştinţă străinului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, dispoziţia de părăsire a teritoriului României.

ARTICOLUL 81
Aducerea la cunoştinţa străinului a dispoziţiei de părăsire a teritoriului

(1) Aducerea la cunoştinţa străinului a dispoziţiei de părăsire a teritoriului României se realizează de către Autoritatea pentru străini ori de formaţiunile sale teritoriale.

(2) Dispoziţia de părăsire a teritoriului se redactează în două exemplare, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

(3) Atunci când străinul este prezent, un exemplar al dispoziţiei de părăsire a teritoriului se înmânează acestuia, sub semnătură pe exemplarul care rămâne la Autoritatea pentru străini sau la formaţiunea teritorială a acesteia.

(4) Dacă străinul nu este prezent, comunicarea se realizează astfel:
a) prin poştă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a declarat că locuieşte;
b) prin afişare la sediul Autorităţii pentru străini şi al formaţiunii teritoriale, în cazul în care nu se cunoaşte adresa la care locuieşte străinul.

ARTICOLUL 82
Contestarea dispoziţiei de părăsire a teritoriului

(1) Dispoziţia de părăsire a teritoriului poate fi atacată în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la Curtea de Apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află formaţiunea teritorială care a emis dispoziţia de părăsire a teritoriului. Sentinţa instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzută la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a dispoziţiei de părăsire a teritoriului. În cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei să dispună suspendarea executării dispoziţiei de părăsire a teritoriului, până la soluţionarea acţiunii. Instanţa va soluţiona cererea de suspendare, de urgenţă, hotărârea pronunţată în acest caz fiind executorie de drept.

SECŢIUNEA a 2-a
Străini indezirabili

ARTICOLUL 83
Declararea ca indezirabil

(1) Declararea ca indezirabil constituie o măsură administrativă de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol siguranţa naţională sau ordinea publică.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, la propunerea Autorităţii pentru străini sau a altor instituţii cu competenţe în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale care deţin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).

(3) Procurorul se pronunţă, prin ordonanţă motivată, în termen de 5 zile de la primirea propunerii formulate în condiţiile alin. (2) şi, în cazul aprobării acesteia, transmite ordonanţa de declarare ca indezirabil la Autoritatea pentru străini pentru a fi pusă în executare. Atunci când declararea străinului ca indezirabil se întemeiază pe raţiuni de siguranţă naţională, în conţinutul ordonanţei nu vor fi menţionate motivele care stau la baza acestei decizii.

(4) Dreptul de şedere al străinului încetează de drept de la data emiterii ordonanţei de declarare ca indezirabil.

(5) Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

(6) Prelungirea termenului se va face în condiţiile prevăzute la alin. (2).

(7) Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini Direcţiei relaţii consulare.

ARTICOLUL 84
Aducerea la cunoştinţa străinului a măsurii de declarare ca indezirabil

(1) Ordonanţa de declarare ca indezirabil se aduce la cunoştinţă străinului de către Autoritatea pentru străini, în condiţiile prevăzute la art. 81.

(2) Comunicarea datelor şi informaţiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru raţiuni de siguranţă naţională se poate face numai în condiţiile stabilite şi către destinatarii în mod expres prevăzuţi de actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la siguranţa naţională şi protejarea informaţiilor clasificate. Asemenea date şi informaţii nu pot fi, sub nici o formă, direct sau indirect, aduse la cunoştinţa străinului declarat indezirabil.

ARTICOLUL 85
Contestarea ordonanţei de declarare ca indezirabil a străinului

(1) Ordonanţa de declarare ca indezirabil poate fi atacată de străinul împotriva căruia a fost dispusă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti. Sentinţa instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a ordonanţei de declarare ca indezirabil a străinului. În cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei să dispună suspendarea executării ordonanţei de declarare ca indezirabil până la soluţionarea acţiunii. Instanţa va soluţiona cererea de suspendare, de urgenţă, hotărârea pronunţată în acest caz fiind executorie de drept.

SECŢIUNEA a 3-a
Returnarea străinilor

ARTICOLUL 86
Condiţiile aplicării măsurii returnării

(1) Returnarea este o măsură administrativă dispusă de către Autoritatea pentru străini în vederea îndepărtării unui străin de pe teritoriul României.

(2) Măsura returnării se poate aplica străinilor care:
a) au intrat ilegal în România;
b) nu au solicitat prelungirea dreptului de şedere, iar perioada scursă de la încetarea acestuia este mai mare de 3 luni;
c) nu au plecat din România în termenul prevăzut în dispoziţia de părăsire a teritoriului României;
d) sunt foşti solicitanţi ai statutului de refugiat ale căror cereri au fost respinse printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi care nu au părăsit teritoriul României în condiţiile prevăzute de lege, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 99 alin. (1) lit. d).

(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentaţi misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România, ale statelor ai căror cetăţeni sunt, pentru eliberarea documentelor.

(4) Pentru străinii proveniţi din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din ţara de origine, prin Direcţia relaţii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(5) În situaţia în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obţinut în condiţiile prevăzute la alin. (4), Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.

ARTICOLUL 87
Executarea returnării

(1) Returnarea se execută prin escortarea străinului până la frontieră sau în ţara de origine, de către personalul specializat al Autorităţii pentru străini.

(2) Dacă străinul posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare şi nu este necesară efectuarea altor formalităţi, măsura va fi pusă în aplicare în termen de 24 de ore.

(3) Când măsura returnării nu poate fi pusă în aplicare în termenul prevăzut la alin. (2), străinul va fi luat în custodie publică.

ARTICOLUL 88
Returnarea în baza acordurilor de readmisie

(1) Străinii prevăzuţi la art. 86 alin. (2) pot fi returnaţi şi în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în condiţiile prevăzute în acestea.

(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terţ, cu condiţia escortării şi a prezentării garanţiilor că acesta îşi poate continua călătoria şi poate intra în statul de destinaţie.

ARTICOLUL 89
Interzicerea returnării

(1) Returnarea este interzisă în următoarele cazuri:
a) străinul care este minor şi părinţii au dreptul de şedere în România;
b) străinul care este părinte al unui minor care are cetăţenia română, iar durata şederii ilegale nu depăşeşte un an, dacă:

(i) minorul se află în întreţinerea părintelui; sau (ii) străinul este obligat la plata pensiei alimentare, obligaţie pe care şi-o îndeplineşte cu regularitate;
c) străinul care este căsătorit cu un cetăţean român, dacă perioada de şedere ilegală nu este mai mare de 6 luni, iar căsătoria nu este de convenienţă;
d) străinul a depăşit vârsta de 80 de ani;
e) există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie returnat străinul;
f) returnarea este interzisă de documentele internaţionale la care România este parte;
g) străinul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e), cu excepţia celor cărora nu li s-a prelungit perioada pentru care li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute la art. 100 alin. (5).

(2) Punerea în executare a măsurii returnării se suspendă în cazul străinilor care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a ieşirii din România.

(3) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de şedere în România de către Autoritatea pentru străini, pentru unul dintre scopurile şi în condiţiile prevăzute la cap. IV. În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) se poate acorda dreptul de şedere permanentă, în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (3).

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) lit. b), c) şi d) şi alin. (2) şi (3) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională ori suferă de o boală care ameninţă sănătatea publică şi refuză să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale.

ARTICOLUL 90
Reîntoarcerea voluntară

(1) Străinii aflaţi pe teritoriul României pot solicita sprijinul Autorităţii pentru străini ori formaţiunilor sale teritoriale pentru reîntoarcerea în ţara de origine, dacă nu dispun de mijloace financiare.

(2) Autoritatea pentru străini, în comun cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii neguvernamentale de profil, vor desfăşura programe comune pentru identificarea modalităţilor concrete de sprijinire a străinilor prevăzuţi la alin. (1) în vederea reîntoarcerii acestora în ţările de origine, precum şi a resurselor financiare necesare în acest sens.

(3) Străinii prevăzuţi la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru străini, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru reîntoarcerea în ţara de origine.

SECŢIUNEA a 4-a
Expulzarea străinilor

ARTICOLUL 91
Efectuarea expulzării străinilor

(1) Împotriva străinului care a săvârşit o infracţiune pe teritoriul României poate fi dispusă măsura expulzării în condiţiile prevăzute de Codul penal şi de Codul de procedură penală.

(2) Dreptul de şedere al străinului încetează de drept la data la care a fost dispusă măsura expulzării.

(3) Instanţa poate dispune ca, până la efectuarea expulzării, străinul să fie luat în custodie publică.

(4) Dacă străinul nu posedă document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru străini procedează conform art. 86 alin. (4) şi (5).

ARTICOLUL 92
Interzicerea expulzării

(1) Un străin nu poate fi expulzat într-un stat în care există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.

(2) Măsura expulzării nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusă, nu poate fi executată, dacă străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1).

(3) Interdicţia de expulzare durează până la dispariţia motivelor pe care a fost întemeiată.

(4) Străinul care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) poate fi expulzat pentru motive de siguranţă naţională sau ordine publică.

(5) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) este de competenţa instanţei de judecată, în urma comunicării efectuate de către Autoritatea pentru străini.

SECŢIUNEA a 5-a
Luarea în custodie publică a străinilor. Centre de cazare

ARTICOLUL 93
Luarea în custodie publică a străinilor

(1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere a libertăţii de mişcare dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi returnat în termenul prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanţa a dispus expulzarea.

(2) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării, luarea în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autorităţii pentru străini sau a formaţiunilor sale teritoriale.

(3) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, instanţa poate dispune ca până la efectuarea expulzării de către organele de poliţie, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală, străinul să fie luat în custodie publică.

(4) Luarea în custodie publică a străinilor declaraţi indezirabili se dispune de către procurorul care a dispus măsura declarării ca indezirabil, prin ordonanţa prevăzută la art. 83 alin. (3).

(5) Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuţi la alin. (2) şi (4), care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către instanţa de judecată în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Autorităţii pentru străini.

(6) Perioada maximă de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăşi 6 luni.

(7) Străinii împotriva cărora s-a dispus măsura returnării pot depune plângere împotriva măsurii luării în custodie publică, dispusă de procuror în condiţiile prevăzute la alin. (2), la Curtea de Apel Bucureşti, care este obligată să o rezolve în termen de 5 zile de la data primirii. Introducerea plângerii nu suspendă executarea măsurii luării în custodie publică.

(8) Străinii luaţi în custodie publică, precum şi cei returnaţi în termen de 24 de ore sunt amprentaţi şi fotografiaţi.

ARTICOLUL 94
Centrele de cazare

(1) Străinii luaţi în custodie publică vor fi introduşi în centre de cazare, denumite în continuare centre.

(2) Centrele sunt locuri închise, special amenajate, administrate de Autoritatea pentru străini, şi sunt destinate cazării temporare a străinilor declaraţi indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnării ori expulzării şi au fost luaţi în custodie publică.

(3) Centrele sunt organizate şi funcţionează pe baza regulamentului care se aprobă de ministrul de interne.

(4) Centrele sunt înfiinţate, organizate, autorizate sanitar, amenajate şi dotate astfel încât să ofere condiţii adecvate de cazare, hrană, asistenţă medicală şi igienă personală.

ARTICOLUL 95
Drepturile şi obligaţiile străinilor cazaţi în centre

(1) Străinii cazaţi în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de cele prevăzute în tratatele şi acordurile internaţionale în materie la care România este parte.

(2) Străinii cazaţi în centre au dreptul la asistenţă juridică, medicală şi socială şi la respectarea opiniei şi specificului propriu, în materie religioasă, filozofică şi culturală.

(3) Străinii cazaţi în centre au dreptul de a fi informaţi imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă înţeleasă, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile şi obligaţiile pe care le au în timpul şederii în aceste centre. Motivul luării în custodie publică, precum şi drepturile şi obligaţiile străinilor cazaţi în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate să conducă aceste centre.

(4) Pe întreaga perioadă a şederii în centre străinilor li se va asigura posibilitatea comunicării cu reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statului de provenienţă.

(5) Personalul centrelor va trata străinii cazaţi în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasă, sex, vârstă, cultură, naţionalitate, religie sau apartenenţă la un anumit grup social.

(6) Pe toată durata cazării în centre străinii sunt obligaţi să respecte regulile, programul zilnic şi ordinea interioară stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

ARTICOLUL 96
Asistenţa medicală a străinilor luaţi în custodie publică

(1) Străinii luaţi în custodie publică şi care nu dispun de mijloace financiare au dreptul la asistenţă medicală, medicamente şi materiale sanitare gratuite.

(2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unităţile sanitare ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Decontarea cheltuielilor se asigură din bugetul Ministerului de Interne.

ARTICOLUL 97
Măsuri speciale

(1) Străinii luaţi în custodie publică, condamnaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive, vor fi cazaţi separat de celelalte categorii de străini.

(2) Pe toată perioada cât străinii prevăzuţi la alin. (1) se află în custodie publică deplasarea în afara centrelor se va efectua sub escortă.

SECŢIUNEA a 6-a
Tolerarea rămânerii pe teritoriul României

ARTICOLUL 98
Acordarea tolerării

(1) Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul ţării acordată de Autoritatea pentru străini străinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.

(2) Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se înţelege acele împrejurări independente de voinţa străinului, imprevizibile şi care nu pot fi înlăturate, datorită cărora străinul nu poate părăsi teritoriul României.

ARTICOLUL 99
Categorii de străini care pot beneficia de tolerare

(1) Următoarele categorii de străini pot beneficia de acordarea tolerării:
a) străinii împotriva cărora s-a dispus măsura luării în custodie publică şi nu au putut fi returnaţi în termen de 6 luni;
b) străinii care se află în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru acordarea unui permis de şedere;
c) străinii cărora li s-a respins prin hotărâre definitivă şi irevocabilă cererea de acordare a unei forme de protecţie, în conformitate cu prevederile legale referitoare la statutul şi regimul refugiaţilor şi, din motive obiective, nu au părăsit teritoriul României în termenul stabilit de lege;
d) străinii a căror prezenţă temporară pe teritoriul României este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat competente;
e) străinilor cu privire la care există motive serioase să se considere că sunt victime ale traficului de fiinţe umane.

(2) Tolerarea nu se acordă străinilor care au fost declaraţi indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura de siguranţă a expulzării.

ARTICOLUL 100
Regimul tolerării

(1) Tolerarea se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, care poate fi prelungită pentru noi perioade de până la 6 luni, până la dispariţia cauzelor.

(2) Tolerarea nu anulează obligaţia străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată.

(3) Tolerarea încetează în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.

(4) La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerării străinul va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, fără o notificare prealabilă.

(5) În cazul persoanelor prevăzute la art. 99 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonanţă, sau, după caz, instanţa, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerării dacă prezenţa acestora este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungeşte succesiv, în condiţiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal.

(6) Străinul este obligat să se prezinte lunar sau ori de câte ori este chemat la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini care i-a acordat tolerarea şi să anunţe orice schimbare a reşedinţei.

(7) Tolerarea are valabilitate teritorială limitată la raza de competenţă a formaţiunii Autorităţii pentru străini care a acordat-o, iar orice deplasare în afara acesteia este permisă numai cu aprobare prealabilă.

(8) În situaţia nerespectării obligaţiilor prevăzute la alin. (6) şi (7) poate fi dispusă măsura luării în custodie publică a străinului.

SECŢIUNEA a 7-a
Interzicerea intrării pe teritoriul României

ARTICOLUL 101
Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România

(1) Autoritatea pentru străini poate dispune, în condiţiile legii, interzicerea intrării în România, pentru o perioadă determinată, a unui străin care a fost îndepărtat de pe teritoriul statului român.

(2) Măsura interzicerii intrării în România prevăzută la alin. (1) se dispune şi împotriva persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b)-d). În acest caz interdicţia de intrare în România este valabilă pentru o perioadă nedeterminată.

(3) Aplicarea măsurii interzicerii intrării se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat şi, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ştampilei de interdicţie, în care se precizează durata acesteia.

(4) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini la Direcţia relaţii consulare din Ministerul Afacerilor Externe.

(5) Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.

ARTICOLUL 102
Stabilirea duratei interdicţiei de intrare în România

(1) Împotriva străinilor care au intrat legal în România, dar a căror şedere a devenit ilegală, durata interdicţiei de intrare în România va fi după cum urmează:
a) 1 an - în cazul unei şederi ilegale de la 3 luni la 1 an;
b) 2 ani - în cazul unei şederi ilegale de la 1 an la 2 ani;
c) 3 ani - în cazul unei şederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;
d) 5 ani - în cazul unei şederi ilegale de peste 3 ani.

(2) În cazul străinilor care solicită returnarea voluntară, limitele interdicţiilor de la alin. (1) se reduc la jumătate.

(3) Împotriva străinilor care au comis infracţiuni durata interdicţiei va fi egală cu durata pedepsei la care au fost condamnaţi, dar nu mai mică de 10 ani.

(4) Împotriva străinilor care au intrat ilegal în România durata interdicţiei va fi de 10 ani.

(5) La perioadele de interdicţie prevăzute la alin. (1), (3) şi

(4) se adaugă un spor de 6 luni, în cazul străinilor îndepărtaţi de pe teritoriul României pe cheltuiala statului român.

CAPITOLUL VI
Documente care se eliberează străinilor

SECŢIUNEA 1
Permisele de şedere

ARTICOLUL 103
Eliberarea permiselor de şedere

(1) Străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formaţiunile sale teritoriale, un permis de şedere, după cum urmează:
a) permis de şedere temporară străinului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară;
b) permis de şedere permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul de şedere permanentă prin aprobarea stabilirii domiciliului în România.

(2) Permisul de şedere se eliberează la data acordării sau, după caz, prelungirii dreptului de şedere în România.

ARTICOLUL 104
Regimul permisului de şedere

(1) Permisul de şedere dovedeşte identitatea străinului şi atestă existenţa dreptului de şedere în România, precum şi durata şi scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.

(2) Titularul permisului de şedere are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.

ARTICOLUL 105
Valabilitatea permisului de şedere temporară

(1) Valabilitatea permisului de şedere temporară şi a permisului de şedere temporară pentru foştii solicitanţi ai statutului de refugiat este limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de şedere temporară al titularului în România.

(2) Permisul de şedere temporară se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de şedere temporară.

ARTICOLUL 106
Permisul de şedere permanentă

(1) Permisul de şedere permanentă se eliberează la data aprobării stabilirii domiciliului în România pentru o perioadă de 5 ani şi se reînnoieşte succesiv, pentru aceeaşi perioadă.

(2) Cererea pentru reînnoirea permisului de şedere permanentă se depune de către titularul dreptului de şedere permanentă la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini în a cărei rază de competenţă se află domiciliul solicitantului, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea valabilităţii documentului, şi trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie;
b) acte doveditoare privind spaţiul de locuit, în original şi în copie;
c) certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că străinul nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică.

(3) Termenul de eliberare a noului permis de şedere permanentă este de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.

ARTICOLUL 107
Anularea permisului de şedere

În cazul în care titularului permisului de şedere i se revocă dreptul de şedere, documentul se anulează la data deciziei de revocare şi se retrage cel mai târziu la data la care această decizie este adusă la cunoştinţa străinului.

ARTICOLUL 108
Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de şedere

(1) Titularul permisului de şedere este obligat să anunţe formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.

(2) Străinului i se eliberează de către formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini competentă un nou permis de şedere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(3) Permisele de şedere deteriorate se retrag şi se anulează de către formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini.

ARTICOLUL 109
Forma şi conţinutul permiselor de şedere

Forma şi conţinutul permiselor de şedere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

SECŢIUNEA a 2-a
Documente de călătorie care se eliberează străinilor

ARTICOLUL 110
Tipuri de documente de călătorie care se eliberează străinilor

Autoritatea pentru străini, prin formaţiunile sale teritoriale, sau, după caz, Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentanţele diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, poate elibera, la cerere, următoarele tipuri de documente de călătorie:
a) titlu de călătorie - următoarelor categorii de străini:

(i) apatrizilor domiciliaţi în străinătate, aflaţi temporar pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat şi, din motive obiective, nu pot obţine un asemenea document de la reprezentanţa diplomatică a ţării de domiciliu; (ii) cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României, care nu mai sunt în posesia unui paşaport naţional şi, din motive obiective, nu pot obţine un document de călătorie de la reprezentanţa diplomatică a statului lor; (iii) apatrizilor cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor româneşti de trecere a frontierei de stat;
b) paşaport pentru persoană fără cetăţenie - apatrizilor cu domiciliul în România, precum şi apatrizilor de origine română, care sunt repatriaţi în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte, cu condiţia să fi împlinit 14 ani.

ARTICOLUL 111
Eliberarea titlului de călătorie

(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (i) şi (ii) titlul de călătorie se eliberează de către Autoritatea pentru străini prin formaţiunile sale teritoriale şi este valabil pentru o singură călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilităţii cu încă 30 de zile.

(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul Autorităţii pentru străini, în vederea reîntoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în ţară, titlul de călătorie se predă de către titular formaţiunii teritoriale a Autorităţii pentru străini pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul apatridul.

ARTICOLUL 112
Regimul paşaportului pentru persoană fără cetăţenie

(1) Paşaportul pentru persoană fără cetăţenie face dovada identităţii şi a calităţii de apatrid cu domiciliul în România a titularului şi îi dă dreptul de a ieşi şi de a intra în ţară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional de călători.

(2) În străinătate paşaportul pentru persoană fără cetăţenie dă dreptul titularului la asistenţă şi protecţie din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României.

(3) Paşaportul pentru persoană fără cetăţenie este proprietatea statului român.

ARTICOLUL 113
Eliberarea paşaportului pentru persoană fără cetăţenie

Paşaportul pentru persoană fără cetăţenie se eliberează de Autoritatea pentru străini prin formaţiunile sale teritoriale, la cerere, pentru o perioadă de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăşi 10 ani de la data emiterii.

ARTICOLUL 114
Condiţii cu privire la cererea de eliberare a paşaportului pentru persoană fără cetăţenie

(1) Cererea de eliberare a paşaportului pentru persoană fără cetăţenie se depune de către persoanele prevăzute la art. 110 lit. b) la formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini şi va fi însoţită de următoarele documente:
a) permisul de şedere permanentă valabil, în cazul apatrizilor cu domiciliul în România; sau
b) permisul de şedere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română, care sunt repatriaţi în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte.

(2) Paşapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.

ARTICOLUL 115
Anularea paşaportului pentru persoană fără cetăţenie

În cazul în care titularul paşaportului de persoană fără cetăţenie îşi pierde calitatea de apatrid cu domiciliul în România sau, după caz, pe aceea de apatrid de origine română, repatriat în baza unor înţelegeri internaţionale la care România este parte, acesta are obligaţia de a depune documentul la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini competentă, care îl retrage şi îl anulează.

ARTICOLUL 116
Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea paşaportului pentru persoană fără cetăţenie

(1) Titularul paşaportului pentru persoană fără cetăţenie este obligat să anunţe formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.

(2) Străinului i se eliberează, la cerere, în condiţiile prevăzute la art. 112, un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.

(3) Paşapoartele pentru persoane fără cetăţenie, deteriorate, se retrag şi se anulează de către formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini.

ARTICOLUL 117
Forma şi conţinutul documentelor de călătorie

Forma şi conţinutul documentelor de călătorie prevăzute în această secţiune se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României.

CAPITOLUL VII
Prelucrarea şi protecţia datelor personale ale străinilor

ARTICOLUL 118
Instituţii competente să prelucreze date cu caracter personal ale străinilor

(1) În scopul aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, a regulamentelor sau instrucţiunilor emise în baza acesteia, Autoritatea pentru străini, Poliţia de Frontieră Română, precum şi alte autorităţi competente în materie pot efectua activităţi de prelucrare a datelor cu caracter personal ale străinilor.

(2) Prelucrarea datelor personale ale străinilor se efectuează în condiţiile stabilite de legea privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

ARTICOLUL 119
Organizarea evidenţelor

(1) La nivelul Autorităţii pentru străini se constituie Sistemul Naţional de Evidenţă a Străinilor, ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii atribuţiilor legale cu privire la admisia, şederea şi îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României.

(2) Evidenţa străinilor se organizează după principiul locului de reşedinţă sau al domiciliului prin Autoritatea pentru străini, la nivel central, şi formaţiunile sale teritoriale, la nivel local.

(3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere permanentă i se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în permisul de şedere.

(4) Tipurile şi categoriile de evidenţe vor fi stabilite de către Autoritatea pentru străini şi aprobate de către ministrul de interne.

CAPITOLUL VIII
Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de străini

ARTICOLUL 120
Prevederi speciale referitoare la cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi din spaţiul economic european

(1) Cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului economic european li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă fără îndeplinirea condiţiei prealabile de obţinere a unei vize de lungă şedere, a condiţiilor referitoare la existenţa mijloacelor de întreţinere, precum şi a condiţiilor speciale prevăzute la art. 55.

(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru o perioadă de până la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii succesive a acestuia pentru perioade de până la 5 ani.

(3) Soţului/soţiei, copiilor minori, precum şi rudelor aflate în întreţinerea persoanelor prevăzute la alin. (1), care sunt titulare ale unui drept de şedere temporară acordat potrivit alin. (2), li se acordă dreptul de şedere în România pentru aceeaşi perioadă.

(4) Persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (3) le poate fi interzisă intrarea sau, după caz, şederea pe teritoriul României numai pentru motive de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică, precum şi în cazul în care întreţinerea acestora ar necesita cheltuieli din partea statului român.

ARTICOLUL 121
Regimul juridic aplicabil străinilor minori neînsoţiţi

(1) În situaţia străinilor minori care intră neînsoţiţi sau care rămân neînsoţiţi după intrarea pe teritoriul României, Autoritatea pentru străini şi formaţiunile sale teritoriale procedează după cum urmează:
a) se stabilesc identitatea acestora şi modul de intrare în ţară;
b) indiferent de modul de intrare în România, li se asigură reprezentarea printr-o instituţie competentă potrivit legii, care le va asigura şi protecţia şi îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de ocrotire a minorilor în aceleaşi condiţii ca şi pentru minorii români;
c) se iau măsuri de identificare a părinţilor, indiferent de locul de reşedinţă al acestora, în scopul reunificării familiale;
d) până la identificarea părinţilor, minorii de vârstă şcolară au acces la sistemul de învăţământ;
e) în situaţia în care părinţii minorului nu au reşedinţa pe teritoriul României, acesta se returnează în ţara de reşedinţă a părinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi alţi membri de familie, cu acceptul acestora;
f) în cazul neidentificării părinţilor ori a altor membri de familie sau dacă minorul nu este acceptat în statul de origine, i se acordă dreptul de şedere temporară pe teritoriul României.

(2) În scopul găsirii soluţiilor adecvate, Autoritatea pentru străini cooperează cu alte instituţii, precum şi cu organizaţii naţionale şi internaţionale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.

ARTICOLUL 122
Accesul străinilor minori la educaţie

(1) Străinii minori care locuiesc în România au acces la învăţământul şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.

(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte, potrivit legii, limitele şi condiţiile recunoaşterii şi echivalării studiilor efectuate în ţara de origine, pentru înscrierea elevilor străini în sistemul naţional de învăţământ.

CAPITOLUL IX
Contravenţii şi infracţiuni

ARTICOLUL 123
Răspunderea juridică pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă

Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravenţională sau administrativă a persoanei vinovate.

ARTICOLUL 124
Contravenţii

Sunt considerate contravenţii următoarele fapte:

1. permiterea intrării în România a străinilor care nu îndeplinesc vreuna dintre condiţiile de intrare în România, prevăzute la art. 6 alin. (1);
2. nerespectarea de către transportator a interdicţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1);
3. permiterea intrării în România a străinilor aflaţi în una dintre situaţiile de nepermitere a intrării în România, prevăzute la art. 8 alin. (1);
4. neîndeplinirea obligaţiei de motivare a nepermiterii intrării în România, prevăzută la art. 8 alin. (4);
5. nerespectarea obligaţiei străinului de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de şedere în România, prevăzut la art. 11 alin. (1);
6. neîndeplinirea obligaţiei străinului de anunţare a şederii sale la organul de poliţie competent teritorial, în termenul de 10 zile prevăzut la art. 12 alin. (1);
7. nedeclararea informaţiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) şi (2), în termenele prevăzute la art. 13 alin. (3);
8. permiterea ieşirii din ţară a străinilor care se află în una dintre situaţiile de nepermitere a ieşirii prevăzute la art. 15 alin. (1);
9. neîndeplinirea obligaţiei de solicitare a avizului Autorităţii pentru străini, prevăzută la art. 30 alin. (2);
10. acordarea vizei române de către organele poliţiei de frontieră în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 31 alin. (1);
11. nerespectarea obligaţiei de limitare a perioadei de valabilitate a vizei, prevăzută de art. 32 alin. (6);
12. prelungirea dreptului de şedere temporară fără îndeplinirea vreuneia dintre condiţiile de acordare sau prelungire prevăzute la art. 50 alin. (2);
13. nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de şedere temporară, prevăzut la art. 51 alin. (1);
14. nerespectarea obligaţiei de comunicare în scris a deciziei de refuz al prelungirii dreptului de şedere temporară în România, precum şi a motivelor care au stat la baza acesteia, prevăzută la art. 52 alin. (2);
15. nerespectarea de către angajator a obligaţiei de comunicare a situaţiei nominale a străinilor, prevăzută la art. 57 alin. (2);
16. nerespectarea termenului de soluţionare a cererii de stabilire a domiciliului în România, prevăzut la art. 73 alin. (2);
17. neprezentarea străinului la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 73 alin. (4);
18. nerespectarea obligaţiei de comunicare în scris a deciziei de respingere a cererii pentru stabilirea domiciliului în România, prevăzută la art. 74 alin. (2);
19. neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a motivului luării în custodie publică, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor străinilor cazaţi în centre, prevăzută la art. 95 alin. (3);
20. nerespectarea obligaţiei ce revine străinului cu privire la permisul de şedere, prevăzută la art. 104 alin. (2);
21. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de şedere, prevăzut la art. 106 alin. (2);
22. nerespectarea termenului de eliberare a permisului de şedere prevăzut la art. 106 alin. (3) şi art. 108 alin. (2);
23. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de şedere prevăzut la art. 108 alin. (1);
24. nerespectarea termenului de eliberare a paşaportului pentru persoană fără cetăţenie, prevăzut la art. 114 alin. (2) şi la art. 116 alin. (2);
25. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii paşaportului pentru persoană fără cetăţenie, prevăzut la art. 116 alin. (1);
26. reţinerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de şedere de către persoane neautorizate;
27. facilitarea, sub orice formă, a şederii ilegale a străinilor pe teritoriul României.

ARTICOLUL 125
Sancţiuni

Contravenţiile prevăzute la art. 124 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 250.000 lei la 1.000.000 lei cele prevăzute la pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 şi 24;
b) cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei cele prevăzute la pct. 6, 7, 13, 17, 20, 21, 23 şi 25;
c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei cele prevăzute la pct. 1, 3, 8, 10, 11 şi 12;
d) cu amendă de la 20.000.000 lei la 30.000.000 lei cele prevăzute la pct. 15, 26 şi 27;
e) cu amendă de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei cea prevăzută la pct. 2;
f) în cazul contravenţiei prevăzute la pct. 5, amenda se aplică după cum urmează:

(i) de la 4.000.000 lei la 7.000.000 lei, în cazul unei şederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de şedere; (ii) de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei, în cazul unei şederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de şedere; (iii) de la 8.000.000 lei la 12.000.000 lei în cazul unei şederi de până la 90 de zile după încetarea dreptului de şedere.

ARTICOLUL 126
Constatarea contravenţiilor

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către lucrători anume desemnaţi din cadrul Ministerului de Interne ori, după caz, de către agenţi constatatori anume desemnaţi ai altor instituţii, potrivit competenţelor.

ARTICOLUL 127
Regimul contravenţiilor

(1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 124 pct. 4, 9, 14, 16, 18, 19, 22 şi 24, contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 125, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

ARTICOLUL 128
Sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României

Sustragerea cu rea-credinţă de la executarea obligaţiilor instituite de autorităţile competente de către străinul faţă de care s-a dispus măsura expulzării, a returnării ori a fost dispusă una dintre măsurile de interzicere a dreptului de a rămâne pe teritoriul ţării sau de stabilire temporară a domiciliului ori a reşedinţei în anumite zone sau localităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

ARTICOLUL 129
Intrarea frauduloasă a străinului declarat indezirabil sau împotriva căruia s-a dispus măsura interzicerii intrării pe teritoriul României

(1) Intrarea pe teritoriul României prin trecerea ilegală a frontierei de stat de către străinul declarat indezirabil ori căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau de şedere în ţară constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită în mod repetat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 7 ani.

ARTICOLUL 130
Desfăşurarea unor activităţi interzise de lege

(1) Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizaţii ori grupări dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2), aderarea unui străin la acestea, precum şi iniţierea, organizarea şi participarea la manifestaţii sau întruniri care aduc atingere ordinii publice şi siguranţei naţionale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi fapta străinului de a finanţa un partid politic, organizaţie, grupare sau manifestaţie ori o întrunire dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (3).

(3) Sumele de bani, bunurile de orice fel sau alte valori primite cu încălcarea prevederilor art. 4 alin. (3) se confiscă.

CAPITOLUL X
Dispoziţii finale şi tranzitorii

ARTICOLUL 131
Autoritatea pentru străini

(1) Activitatea Autorităţii pentru străini constituie serviciu public şi se desfăşoară în interesul persoanei, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.

(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Autoritatea pentru străini cooperează cu alte unităţi ale Ministerului de Interne, cu instituţii ale statului care au atribuţii în asigurarea ordinii de drept şi colaborează în acest sens cu cetăţenii, în condiţiile legii.

(3) Structura organizatorică şi atribuţiile Autorităţii pentru străini se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

ARTICOLUL 132
Suportarea unor cheltuieli

(1) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suportă de către aceştia.

(2) Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare şi a intrat în România în baza unei invitaţii cu depozit bancar sau în baza unei scrisori de garanţie, cheltuielile se suportă din depozitul bancar constituit la dispoziţia Autorităţii pentru străini ori de către persoana juridică semnatară a scrisorii de garanţie.

(3) Angajatorul, persoană fizică sau juridică, este obligat să suporte cheltuielile de îndepărtare a străinului pe care l-a angajat ilegal sau al cărui permis de şedere nu mai este valabil.

(4) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea străinilor care nu dispun de fonduri necesare în acest sens, cele pentru transportul, hrănirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi cele pentru asistenţă medicală şi spitalizare se suportă din bugetul Ministerului de Interne.

(5) Costurile aferente construirii, amenajării, întreţinerii şi funcţionării centrelor se suportă din bugetul Ministerului de Interne.

(6) Fondurile necesare pentru cheltuielile prevăzute la alin. (4) şi (5) vor fi prevăzute în bugetul de stat pentru Ministerul de Interne.

(7) Normele de dotare pentru centre, normele referitoare la materialele de întreţinere şi igienă personală, precum şi normele de hrană pentru străinii luaţi în custodie publică se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

ARTICOLUL 133
Acordarea asistenţei medicale în cazuri deosebite

În situaţii deosebite şi pentru motive umanitare, organul competent teritorial al Ministerului de Interne poate solicita autorităţilor competente acordarea asistenţei medicale pentru străini în condiţiile prevăzute la art. 96.

ARTICOLUL 134
Excepţii de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă

(1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică următoarelor categorii de străini, cu excepţia situaţiilor în care raţiuni de siguranţă naţională sau ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe teritoriul României:
a) solicitanţilor statutului de refugiat;
b) refugiaţilor;
c) celor cărora li s-a acordat protecţie umanitară condiţionată sau o formă de protecţie umanitară temporară.

(2) Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea străinilor, cetăţeni ai unor state pentru care nu există obligativitatea obţinerii vizei de intrare în România, de la îndeplinirea unor condiţii de prelungire a dreptului de şedere prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.

ARTICOLUL 135
Limitele aplicării în timp a prezentei ordonanţe de urgenţă cu privire la unele categorii de străini De la data aderării României la Uniunea Europeană, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă vor înceta să fie aplicabile cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi ale spaţiului economic european.

ARTICOLUL 136
Dispoziţii tranzitorii

(1) În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă străinii cu şedere ilegală pot solicita Autorităţii pentru străini eliberarea unei dispoziţii de părăsire a teritoriului.

(2) Eliberarea dispoziţiei de părăsire a teritoriului, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu va fi însoţită de măsura interzicerii intrării în România.

(3) Toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi soluţionate în conformitate cu prevederile acesteia.

ARTICOLUL 137
Intrarea în vigoare

(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.168 din 3 aprilie 2001, şi Hotărârea Guvernului nr.476/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.276 din 29 mai 2001, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministru de interne,
Ioan Rus

Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoană

Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Marian Sârbu

p. Ministrul sănătăţii şi familiei,
Radu Deac,
secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 12 decembrie 2002.
Nr. 194.