Ministerul Afacerilor Externe

 
 

Prima Pagina

Schimbări climatice

 

Cadrul general

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care presupune o abordare responsabilă şi întreprinderea de acţiuni concrete la nivel internaţional, regional, naţional şi local.

Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) din 1992 reprezintă  instrumentul fundamental pentru gestionarea acestei problematici (ratificată de România prin Legea nr. 24/1994).

În data de 12 decembrie 2015 a fost adoptat Acordul de la Paris, în cadrul Conferinței Părților de la Paris (COP21). Acordul de la Paris a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016. Au ratificat acordul 170 de părți (din cele 197 de state părți la Convenție), inclusiv UE și Statele sale Membre. România a ratificat Acordul de la Paris la 1 iunie 2017. În august 2017, SUA a notificat secretariatul UNFCCC cu privire la intenția sa de retragere din acord.

Acordul este primul cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice, care impune obligații juridice tuturor Părților pentru realizarea obiectivului de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială, avându-se în vedere eforturi suplimentare pentru ca această limită să fie de 1,5˚C.

Contribuția UE și a statelor sale membre pentru realizarea obiectivului Acordului de la Paris este reprezentată de ținta de reducere la nivelul anului 2030 a emisiilor interne UE de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40 % față de 1990 (Concluziile Consiliului European din octombrie 2014).

La nivel mondial, angajamentul și acțiunile UE și al SM rămân unele dintre cele mai ambițioase contribuții (NDC ), inclusiv obiectivul obligatoriu de reducere a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% față de 1990 la nivelul anului 2030.

 

Elemente de actualitate

În iunie 2017 Franța a prezentat, la New York și Geneva, un proiect de pact internațional (Pactul Global pentru Mediu - GPE), care urmează să facă ulterior obiectul unor negocieri interguvernamentale pentru a deveni un instrument internațional cu forță juridică în domeniul mediului.

La 1 august 2018, 27 de state membre ale Națiunilor Unite s-au alăturat împreună pentru a forma un  Grup de prieteni privind Clima și Securitatea, cu scopul de a coopera pentru a găsi soluții la impactul schimbărilor climatice asupra politicii de securitate, de a crește atitudinea și de a stimula implicarea Organizației Națiunilor Unite în acest domeniu.(inițiativa Germaniei și Nauru). România a devenit membru al Grupului de Prieteni la 10 ianuarie 2019.Cea de-a 24-a reuniune a Conferinței Părților la Convenția Cadru a ONU privind schimbările climatice

COP 24 (Katowice, 02 – 15 decembrie 2018)  s-a finalizat cu adoptarea la 15 decembrie 2018, prin consens, a pachetului de reguli (Manualul Katowice ) pentru implementarea Acordului de la Paris, al cărui obiectiv este de a menţine creşterea temperaturii globale sub 2ºC, şi, pe cât posibil, la 1,5ºC.

Următoarea Conferință a Satelor Părți la UNFCCC, COP 25, va avea loc în luna decembrie 2019 la Santiago de Chile.

Sub deviza ‘’A race we can win, A race we must win’’ , la 23 septembrie 2019 va avea loc la New York, Summitul ONU privind Acțiunea Climatică, care va strânge laolaltă, lideri mondiali, de la guvern, finanțe, afaceri și societatea civilă pentru a sprijini eforturile de punere în aplicare a Acordului de la Paris și de a spori acțiunile de ambiție și de acțiune climatică.

Concluziile Consiliului European din 20 iunie 2019 subliniază importanța Summit-ului privind acțiunia climatică din septembrie 2019 în vederea intensificării acțiunilor globale în domeniul climei pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris, inclusiv prin eforturile de limitare a a creșterii temperaturii la 1,5 ° C peste nivelurile preindustriale

 

Poziția României

România își menține angajamentul ferm față de cadrul internațional legal dezvoltat de Națiunile Unite – Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Acordul de la Paris și Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – care pun schimbările climatice pe primele locuri ale agendei ONU.

Ca abordare generală, România susține necesitatea asigurării, la nivel european, a măsurilor de punere în aplicare a Cadrului 2030 privind politicile în domeniul energiei și schimbărilor climatice.

Poziţia României este reflectată prin Pachetul legislativ Energie – schimbări climatice 2020 şi Cadrul 2030, agreate la nivelul Uniunii Europene

Forul comunitar şi-a asumat rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice, angajându-se unilateral să reducă, până în anul 2020, la nivel comunitar, emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelul înregistrat în anul 1990. UE s-a angajat, de asemenea, să treacă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% doar dacă şi celelalte ţări dezvoltate se angajează să îşi reducă în mod comparabil nivelul emisiilor  şi dacă ţările în curs de dezvoltare mai avansate pe plan economic se angajează, de asemenea, să contribuie semnificativ la efortul global de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră, în funcţie de responsabilităţile şi capacităţile proprii.

Contribuţia României pentru Acordul de la Paris este inclusă în contribuţia UE şi a statelor sale membre, care a fost transmisă Secretariatului UNFCCC spre publicare la 6 martie 2015.

România urmăreşte transformarea propunerilor de contribuţii naţionale (INDCs) în angajamente ferme şi implementarea acestora; acest lucru va permite menţinerea, în continuare, a competitivităţii industriei europene.

România va rămâne solidară alături de celelalte state în lupta împotriva schimbărilor climatice și va acorda întreg sprijinul său în asigurarea implementării priorităților asumate de Trio RO-FI-HR.

 

iunie 2019