Ministerul Afacerilor Externe

 
 

Centrul de presă

Discursul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ocazia deschiderii anului universitar

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
01.10.2015
Eveniment: 
Deschiderea anului universitar 2015-2016
Locaţia: 
Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti


Domnule Rector,

Domnule Decan,

Doamnă secretar general al Colegiului Franco-Român, Domnilor prodecani, Dragi colegi, Dragi studenţi,
 

Îi mulţumesc în mod deosebit domnului decan pentru această invitaţie de a vorbi la deschiderea anului universitar.

Sunt foarte onorat să fiu prezent astăzi la acest moment deosebit. Pentru mai multe motive.

În primul rând pentru că de fiecare dată, la 1 octombrie, când trec pragul acestei Facultăți mă cuprinde acelaşi sentiment de emoţie intensă ca în prima zi când am intrat ca student, acum – deja – 23 de ani.

În al doilea rând pentru că astăzi vă vorbesc într-o dublă calitate – mai întâi ca profesor al acestei facultăţi de elită a învăţământului juridic românesc, şi apoi ca ministru al afacerilor externe al României.

Ca student, acesta este locul care m-a format, care mi-a modelat şi ordonat gândirea, unde am aflat ce este important în viaţă. Am întâlnit profesori excepţionali, atât din perspectiva caracterelor puternice şi a moralităţii, cât şi din cel al ştiinţei profunde a dreptului - mulţi dintre ei sunt aici, în această Aulă. Îmi amintesc de parca ar fi fost ieri cursurile şi mai ales examenele de la drept roman din anul I – vi le veţi aminti şi dumneavoastră cu siguranţă! (eu încă ştiu pe dinafară definiţia în latina a dreptului pretorian!) –, la civilul din anul II, la penalul special din anul III sau la procedura civilă din anul IV. Aveţi, prin urmare, nu doar oportunitatea, ci mai ales responsabilitatea să folosiţi din plin acest interval minunat al studenţiei în facultatea noastră pentru a absorbi cât mai mult din cunoaşterea dascălilor dumneavoastră.

Ca profesor, cu care veţi lucra la materiile dreptului internaţional în anul doi, patru şi la Masterul de drept internaţional, pe care îl coordonez, acesta este locul unde am şansa extraordinară de a vă întâlni pe dumneavoastră, studenţii, și de a transmite mai departe cunoștințele și experiența pe care le-am strâns, atât ca profesor, cât şi ca practician al dreptului internaţional. Numai așa acestea își desăvârșesc valoarea.

Iar ca ministru al afacerilor externe al României, acesta este locul unde găsesc inspiraţie în energia proaspătă şi în forţa dumneavoastră, în angajamentul dumneavoastră pentru viitorul României. Am încredere că printre dumneavoastră se vor regăsi mulţi viitori diplomaţi de frunte ai ţării noastre.

Pentru că, vreau să subliniez, nu doar avocatura, magistratura sau notariatul sunt profesii juridice. Şi diplomaţia este o profesiune juridică. Iar dreptul internaţional este esenţial pentru o politica externă eficientă. Dreptul internaţional – am mai spus acest lucru şi o repet şi astăzi – trebuie să facă parte din „codul genetic” al fiecărui diplomat.

Am şi argumente pentru asta. Pentru un stat de talia României, dreptul internaţional este cel mai bun instrument de maximizare a eforturilor de politică externă, de eficientizare a demersurilor diplomatice. Putem atinge obiective pe care altfel, prin instrumentele politice obişnuite, nu le putem obţine.

Cunoaşteţi poate Procesul pentru Delimitarea Spatiilor Maritime dintre România şi Ucraina în Marea Neagră – în 2009, România a obţinut la Curtea Internaţională de Justiţie 9700 km² de spaţii maritime, folosind instrumentele dreptului internaţional, după ce negocierile şi eforturile politice au dat greş vreme de peste 40 de ani. Iar Echipa care a obţinut acest succes – unica extindere de jurisdicţie suverană a României de la Marea Unire din 1918 – a fost compusă (cu o singură excepţie) din diplomaţi jurişti absolvenţi ai acestei Facultăţi.

Tot o Echipă de diplomaţi jurişti absolvenţi ai acestei Facultăţi a negociat şi încheiat, alături de experţi din alte instituţii ale statului român cu atribuţii în domeniul securităţii, Acordul cu SUA privind amplasarea în România a scutului antirachetă din 2011, un proiect esenţial al securităţii naţionale şi o contribuţie importantă la securitatea NATO şi a statelor aliate. La finalul acestui an, facilitatea din România de la Baza Deveselu va deveni operaţională, iar anul viitor va fi integrată în sistemul NATO antirachetă, care va atinge astfel capacitatea sa operaţională iniţială la Summit-ul Alianţei de anul viitor din Polonia.

Şi nu este un accident faptul că echipele performante de diplomați români de care vă aminteam au învățat pe băncile acestei instituții. Această Facultate a fost, de-a lungul timpului, asociată cu mari nume ale diplomaţiei române.

Vespasian Pella (1897-1952), fondator al subramurii dreptului internaţional care se numeşte dreptul internaţional penal, recunoscut pe plan mondial ca părintele fondator al conceptului Curţii Penale Internaţionale, ce funcţionează astăzi la Haga, cel care a definit pentru prima oară conceptul de genocid (pe care el îl numea „crima de barbarie”) a fost profesor de drept internaţional al acestei facultăţi şi diplomat de excepţie al României. Tot el este redactorul primelor convenţii internaţionale care în 1937 reglementau pedepsirea crimei internaţionale de terorism şi care stabileau prima Curte internaţională pentru pedepsirea acestei crime. La începutul acestui an, am reluat acest proiect al lui Pella şi lucrez împreună cu ministrul de externe spaniol pentru crearea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului.

Demetru Negulescu (1875-1950), un alt remarcabil profesor de drept internaţional al acestei Facultăţi, a fost judecător al Curţii Permanente de Justiţie Internaţională, predecesoarea CIJ, pe toată durata existenţei sale, fiind şi astăzi un izvor de inspiraţie şi punct de referinţă pentru juriştii care studiază tematica avizelor consultative ale CIJ pe baza scrierilor sale inspirate.

Nicolae Titulescu (1882-1941), celebrul diplomat şi om politic român, a fost la rândul său un jurist excepţional (deşi nu a predat la Bucureşti), de al cărui nume se leagă nu doar „teoria generală a drepturilor eventuale” – obiectul tezei sale de doctorat în dreptul civil de la Paris, din 1905, dar mai ales contribuţiile sale esenţiale în dreptul internaţional privind conceptul suveranităţii, al „permeabilităţii frontierelor” (care anunţa încă din perioada interbelică esenţa spaţiului Schengen de azi) sau privind definiţia agresiunii, el fiind autorul moral şi conceptual al Convenţiilor de la Londra din 1933 pe această temă, care sunt de altfel cunoscute sub numele de „Convenţiile Titulescu-Litvinov”.  

Nu voi continua cu alte exemple. Acestea deja menţionate cred că sunt, însă, suficient de grăitoare  ca să vă motiveze să priviţi cu atenţie disciplinele de drept internaţional şi să luați în considerare diplomaţia ca pe o profesie extrem de interesantă, care presupune, e adevărat, foarte multă muncă, dar care vă aduce şi multe satisfacţii. Pentru că este singura profesie juridică de natură să îţi permită să contribui direct la ridicarea profilului internaţional al României şi, prin asta, la o Românie respectată pe plan internaţional, mai sigură şi mai prosperă pentru cetăţenii săi.

Pentru că diplomaţia, ca instituţie esenţială pentru România, a fost întotdeauna, în istoria modernă şi contemporană a țării noastre, şi chiar mai înainte, un vector principal de modernizare şi progres. A fost, dacă vreţi, "cureaua de transmisie" a modernităţii în ţară şi o armă eficientă pentru ocrotirea intereselor noastre.

Trăim vremuri complicate, într-un mediu internaţional complex şi impredictibil. În jurul UE şi NATO, cele două organizaţii esenţiale din care facem parte, s-a creat un veritabil coridor de instabilitate, cu multe puncte fierbinţi: de la agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate în regiunea Mării Negre prin ocuparea ilegală şi militarizarea Crimeei, în Est, până la ascensiunea fenomenului terorist, provocarea în creştere a migraţiei ilegale, crizele diverse şi instabilitatea statală, în Sud. Suntem frontiera externă a UE şi NATO, suntem limita sau, dacă vreţi, limesul acestora, având lângă noi o vecinătate care generează riscuri, provocări şi chiar ameninţări pentru securitatea noastră naţională şi pentru comunitatea  de valori din care facem parte. Dar care generează în egală măsură şi oportunităţi. Pentru că suntem, pentru prima oară în istoria noastră de „graniţă”, în interiorul comunităţii de valori căreia întotdeauna i-am aparţinut cultural şi axiologic, adică de partea cea bună, sigură a limesului, avem datoria să acţionăm inteligent pentru a neutraliza aceste riscuri, provocări şi ameninţări. Avem responsabilitatea de a fructifica aceste oportunităţi. Avem datoria şi responsabilitatea, pentru noi, ca ţară, dar şi pentru comunitatea de valori din care facem parte, să folosim această vocaţie a noastră de „graniţă” sau de limes, pentru a proiecta stabilitate, democraţie, prosperitate în această vecinătate.

Este un efort pe termen mediu şi chiar lung. Este un efort pentru care trebuie să folosim toate resursele pe care le putem folosi.

Iar dumneavoastră, pregătirea dumneavoastră, inteligenţa dumneavoastră creativă sunteţi cea mai de preţ resursă. Pentru asta, va îndemn să vă pregătiţi. Să vă pregătiţi temeinic, serios, conştiincios, aşa încât atunci când veţi absolvi această Facultate de elită să puteţi să contribuiţi, în profesiile juridice pe care le veţi alege, inclusiv în diplomaţie, la acest efort. Este esențial ca societatea românească să beneficieze în viitor de expertiza pe care o veți acumula în această Facultate, pentru o dezvoltare dinamică și performantă, creatoare de profit şi bunăstare.

Ca ministru tehnocrat, vă rog să deveniţi profesionişti veritabili. Sunt unii care cred că a fi tehnocrat sau profesionist este un dezavantaj. Dimpotrivă, eu cred că cei care spun astfel de lucruri sunt neserioşi. (Poate nu au trecut examenul la drept roman...) Pentru că asta înseamnă să fii tehnocrat şi profesionist – înseamnă să fii priceput în ceea ce faci, înseamnă să ştii să rezolvi problemele, înseamnă să duci ţara înainte.

Pentru că România are nevoie elite, are nevoie de oameni conștiincioși și serioși, are nevoie de oameni care să îşi facă datoria, să ducă la bun capăt proiectele pe care le încep, să lase ceva durabil în urma lor. Pentru că, până la urmă, suntem ceea ce facem şi lăsăm durabil în urma noastră, fie că este vorba de un proces câştigat, de un tratat bine negociat, de o hotărâre de instanţă corectă, de un contract bine făcut. Şi foarte important, vă îndemn să vă alegeţi echipele profesioniste, performante, echipele câştigătoare

În ultima perioadă am constatat, cu bucurie, un interes în creștere pentru activitatea diplomatică. Ministerul pe care îl conduc are toată deschiderea pentru a găzdui stagii de practică pentru tineri studenți, atât în Centrală, cât şi în misiunile de peste hotare. Încurajez calea spre o carieră diplomatică a tinerilor de valoare, a celor care cred în excelență, a tinerilor capabili să înţeleagă şi să contribuie la gestionarea multelor provocări și a temelor majore pentru politica externă românească. Iar dacă alegeţi să plecaţi din ţară, să vă completaţi studiile – aşa cum au făcut-o şi Pella, Negulescu sau Titulescu – nu uitaţi să vă întoarceţi. Pentru că România are nevoie de dumneavoastră, iar noi toţi avem nevoie să construim România de care avem nevoie. O Românie eficientă, o Românie sigură, o Românie respectată, inclusiv pe plan internaţional.

Vă urez, din partea Guvernului României, dar mai ales ca profesor al acestei Facultăţi, mult succes la acest început de an universitar! Iar pentru cei din anul I, dar şi pentru ceilalţi, să vă bucuraţi pe deplin de studenţie! Baftă la examene!