Ministerul Afacerilor Externe

 
 

Organizații internaționale

Președinția română a IHRA

România a preluat la data de 8 martie 2016 președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) de la Ungaria, în cadrul unei ceremonii solemne desfășurate la sediul Ambasadei României de la Berlin.

România a exercitat această înaltă responsabilitate în perioada martie 2016 – martie 2017, funcţia de preşedinte fiind exercitată de ambasadorul Mihnea Constantinescu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Preluarea președinției Alianței a reflectat angajamentul puternic al României față de asumarea propriului trecut, al onorării memoriei victimelor Holocaustului, combaterii manifestărilor xenofobe și antisemite.

Prioritățile președinției române a IHRA au fost: colaborarea cu media și social media pentru promovarea cunoașterii Holocaustului, dar și pentru combaterea negării Holocaustului, antisemitismului, rasismului, extremismului, discriminării și xenofobiei; consolidarea educației în domeniul Holocaustului în statele membre și observatoare ale organizației și promovarea cercetării academice în domeniul Holocaustului. Cele trei priorități ale președinției române au susținut obiectivele fundamentale ale IHRA – memorie, educație și cercetare a Holocaustului –  contribuind astfel la soliditatea misiunii organizației.

Pe durata preşedinţiei, România a urmărit susţinut  activităţile privind memoria, educația și cercetarea Holocaustului; conștientizarea la nivelul societății românești, în special în rândul noilor generații, a unui capitol tragic al istoriei naționale și asumarea acestuia; creșterea interesului tinerilor cercetători pentru cercetarea Holocaustului; crearea unei abordări mai consolidate a studierii Holocaustului la nivel universitar; consolidarea cunoaşterii acestei tematici în cadrul instituțiilor.


Follow-up la Președinția română a IHRA – activități 2018

  • La data de 10 iunie 2018, Camera Deputaților a adoptat, cu o majoritate de 257 de voturi din 258 deputați prezenți, o lege specială privind combaterea antisemitismului. Inițiativa se înscrie în rândul acțiunilor de follow-up la președinția română a IHRA, pe parcursul căreia România a susținut adoptarea, la nivelul IHRA, a definiției de lucru a antisemitismului.
  • Legea adoptată în iunie 2018 definește antisemitismul astfel cum acesta este definit în definiția de lucru a antisemitismului adoptată la nivelul IHRA. Este incriminată promovarea de idei cu un caracter antisemit, distribuirea și diseminarea de materiale cu conținut antisemit, precum și inițierea și crearea unei organizații cu caracter antisemit. Toate acestea sunt infracțiuni și sunt, potrivit legii, pedepsite cu pedeapsa cu închisoare cu durată de la 3 luni la 10 ani.
  • În aprilie 2018, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România a organizat, în cooperare cu Muzeul Holocaustului din Washington și Ministerul Afacerilor Interne o sesiune de training destinată ofițerilor de poliție, pe tema istoriei Holocaustului din Europa și România și pe tema combaterii antisemitismului și a negării Holocaustului. Prin această activitate, INSHR-EW a valorificat adoptarea definiției în plan intern, preluând, totodată inițiativa organizării unor sesiuni de training pentru funcționari publici în domeniul combaterii antisemitismului, practică inițiată pe parcursul Președinției române a IHRA, în 2016.
  • În România este, de asemenea, în prezent, în desfășurare proiectul deschiderii unui Muzeu al Istoriei Evreilor și al Holocaustului din România. Acesta este coordonat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România și constituie un proiect important, care are ca obiectiv combaterea antisemitismului prin educație, precum și păstrarea memoriei Holocaustului.

 

Follow-up la Președinția română a IHRA- activități 2019

Valorificând experiența obținută pe parcursul Președinției române a IHRA, combaterea antisemitismului a fost stabilită temă prioritară a Președinției române a Consiliului UE.

Astfel, cel de-al patrulea pilon al priorităților Președinției, Europa valorilor comune a cuprins teme legate de combaterea eficientă a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și descurajarea discursului bazat pe ură. În contextul european curent, marcat de creșterea îngrijorătoare a fenomenelor de intoleranță, evenimentele Președinției romane și-au propus își să promoveze o dezbatere de substanță între membri ai comunităților evreiești din Europa și reprezentanți ai organizațiilor și instituțiilor europene, precum și reprezentanți naționali, în efortul de contracarare a unor asemenea fenomene.

Pe parcursul Președinției române au fost organizate 3 evenimente dedicate combaterii antisemitismului.

  • Evenimentul deschis prin discursul Primului-ministru, la Bruxelles, în 7 februarie 2019, intitulat Lupta împotriva antisemitismului: o abordare comună pentru o mai bună protejare a comunităților evreiești din Europa- de la politici la acțiuni, a avut obiectivul de a aborda combaterea antisemitismului la nivel european.
  • Conferința internațională organizată la București în 13 martie 2019, intitulată Viitorul memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România, a fost cel de-al doilea eveniment al Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, în care a fost abordată tema combaterii antisemitismului, xenofobiei și tuturor formelor de intoleranță, marcând, astfel, importanța deosebită acordată de România acestei problematici. Evenimentul a fost deschis de Primul Ministru al României, Viorica Dăncilă, Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, și Ministrul Culturii și Identității Naționale, Valer-Daniel Breaz. Conferința a fost co-organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii și Identității Naționale și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel, în parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești din România și Forumul B'nai B'rith România. Evenimentul a venit în completarea celui organizat în luna februarie  2019 la Bruxelles și a fost concentrat pe promovarea unuia dintre cele mai importante proiecte aflate în atenție, în prezent, la nivel național, cel al deschiderii Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
  • În data perioada 17-18 iunie 2019, a fost organizată, la București, prima reuniune de nivel înalt a coordonatorilor internaționali pe antisemitism și a Congresului Mondial Evreiesc, urmată de conferința internațională Perspectiva unei viitoare strategii privind prevenirea și lupta împotriva antisemitismului, rasismului, xenofobiei, radicalizării și discursului de ură, evenimente ale Președinției române a Consiliului UE, organizate sub egida Primului-ministru. La eveniment au participat reprezentanți ai comunităților evreiești din peste 60 state (America Latină, Canada, Europa) și 20 de reprezentanți speciali pentru combaterea antisemitismului din diverse state.

Conferința și-a propus promovarea unei dezbateri de substanță între reprezentanții comunităților evreiești internaționale afiliate WJC și reprezentanții speciali pentru combaterea antisemitismului prezenți la eveniment. Au fost prezenți reprezentanți de nivel înalt ai organizațiilor cu preocupări în domeniul combaterii antisemitismului și a infracțiunilor cu motiv de ură (OSCE/ODIHR, IHRA), participarea Coordonatului European pentru Combaterea Antisemitismului, precum și numeroși parteneri ai MAE în domeniu - Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, Centrul Simon Wiesenthal, Federația Comunităților Evreiești din România, reprezentanți ai mediului academic/universitar.

Contribuția concretă a României la acest eveniment a constituit-o asumarea de către Președinția română a Consiliului UE a unei declarații prin care Președinția și Guvernul român își reafirmă angajamentul de a susține și de a contribui la inițiativele ce urmăresc gestionarea amenințărilor cu care se confruntă membrii comunităților evreiești în prezent (sunt identificate 4 zone importante care necesită acțiuni imediate - siguranța membrilor comunităților evreiești, colectarea de date în materie de infracțiuni cu motiv de ură, educația și cercetarea în materie de Holocaust, adoptarea definiției de lucru a IHRA privind antisemitismul). Documentul este redactat pe baza prevederilor Declarației Consiliului UE din 6 decembrie 2018 privind lupta împotriva antisemitismului și dezvoltarea unei abordări de securitate comune pentru o mai bună protecție a comunităților și instituțiilor evreiești în Europa, existând șansa utilizării sale, ca model, și de către viitoare Președinții ale Consiliului UE.