Ministerul Afacerilor Externe

 
 

Prima Pagina

Analiza Anuală a Creșterii

 

Analiza Anuală a Creșterii (Annual Growth Survey) constituie un raport al Comisiei Europene care evaluează principalele provocări economice ale UE și prin care sunt stabilite principalele priorități pentru următoarele douăsprezece luni. Aceste priorități trebuie integrate de statele membre în deciziile economice naționale și, implicit, în Programele Naționale de Reformă și în Programele de Stabilitate sau Convergență.

La data de 21 noiembrie 2018, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2019 (AAC 2019), moment care marchează debutul Semestrului european 2019.

Având ca obiectiv întărirea Europei în fața incertitudinii globale, mesajul-cheie al AAC 2019 este acela că în Europa au fost puse fundamentele unei creșteri economice pe termen lung, de care însă nu beneficiază în aceeași măsură toți cetățenii și statele membre UE. În plus, creșterea economică rămâne vulnerabilă la instabilitatea globală și provocările pe termen lung.

Comisia identifică o serie de vulnerabilități persistente (creșterea redusă a productivității, persistența inegalității veniturilor și reducerea lentă a sărăciei, disparități regionale și teritoriale, datoria publică și privată ridicată), precum și provocări pe termen scurt, mediu și lung (creșterea protecționismului și a tensiunilor geopolitice, instabilitate pe piețele emergente, dezechilibre de competențe și lipsa forței de muncă în unele țări și sectoare, migrația, răspândirea lentă a noilor tehnologii digitale, atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă a resurselor naturale etc.).

În acest context, pentru Semestrul european 2019, AAC 2019 stabilește următoarele trei priorități:

  1. asigurarea unor investiții de înaltă calitate și abordarea deficiențelor în materie de investiții în domeniile cercetare și inovare, educație, formare profesională, competențe și infrastructură;
  2. concentrarea asupra reformelor care sporesc creșterea productivității, incluziunea și calitatea instituțiilor;
  3. continuarea asigurării stabilității macrofinanciare și a unor finanțe publice sănătoase.

De remarcat este accentul pus pe mai buna direcționare a investițiilor și corelare a acestora cu un set bine stabilit de reforme structurale, fiind astfel subliniată intenția Comisiei de a asigura o mai mare sinergie și complementaritate între Semestrul european (cadru de coordonare a politicilor economice) și politica de coeziune (viitorul Cadru Financiar Multianual).

AAC 2019 reprezintă componenta principală a Pachetului de toamnă privind Semestrul european. Ca și în anii precedenți, Pachetul de toamnă cuprinde mai multe documente, și anume: Analiza Anuală a Creșterii 2019 (AAC), Raportul privind Mecanismul de Alertă; proiectul Raportului comun privind ocuparea forței de muncă; propunerea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro; Comunicarea privind proiectele de planuri bugetare transmise de SM din zona euro; măsuri în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, precum și primul raport de supraveghere pentru Grecia.

În cadrul Raportului privind Mecanismul de Alertă, Comisia Europeană a identificat 13 state membre UE (printre care și România) pentru care, în 2019, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate.  

Elemente de context

La data de 22 noiembrie 2017, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2018 (AAC 2018), moment care a marcat debutul Semestrului european 2018. Având ca obiectiv să dea un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere economică și investiții, asigurând un climat stabil și predictibil pentru toți actorii, AAC 2018 a menținut prioritățile Semestrelor Europene 2015, 2016 și 2017, și anume: stimularea investițiilor; continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile). Mesajul-cheie transmis de către Comisia Europeană a fost acela că există oportunitatea de a relansa procesul de convergență economică și socială la nivelul întregii Uniuni.

Ca și în anii precedenți, alături de AAC 2018, Pachetul de toamnă privind Semestrul european a cuprins mai multe documente, și anume: Raportul privind Mecanismul de Alertă, proiectul Raportului comun privind ocuparea forței de muncă, propunerea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, Comunicarea privind proiectele de planuri bugetare transmise de statele membre din zona euro, propunerea de amendare a Liniilor directoare pentru Ocupare pentru a asigura coerența cu Pilonul European al Drepturilor Sociale. De altfel, Pilonul European al Drepturilor Sociale, adoptat la data de 17 noiembrie 2017, a reprezentat un element de noutate în implementarea Semestrului european.

Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2018, Comisia Europeană a recomandat realizarea de bilanțuri aprofundate pentru 12 state membre. În cazul României, Comisia a concluzionat că nu va realiza o analiză aprofundată, riscurile macroeconomice părând a fi limitate, deși doi indicatori (poziția investițională internațională netă și prețurile reale ale locuințelor) depășeau pragurile de referință.

La data de 16 noiembrie 2016, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2017 (AAC 2017), moment care a marcat debutul Semestrului european 2017. AAC 2017 a menținut prioritățile Semestrelor Europene 2015 și 2016, și anume: stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici bugetare responsabile. Mesajul principal transmis de Comisia Europeană a fost de dublare a eforturilor statelor membre privind cele trei priorități mai sus menționate, cu acordarea unei atenții deosebite echității sociale, ca mijloc de stimulare a incluziunii, precum și consolidării competitivității, inovării și productivității.

AAC 2017 a reprezentat componenta principală a Pachetului de toamnă privind Semestrul european 2017, alături de Raportul privind mecanismul de alertă și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă, precum și de o serie de documente destinate zonei euro. În cadrul Raportului privind mecanismul de alertă 2017, Comisia Europeană a recomandat elaborarea unor bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre (față de 18 în 2016), România numărându-se printre statele membre pentru care Comisia a concluzionat că nu este necesară o evaluare aprofundată. Raportul comun privind ocuparea forței de muncă a evidențiat că rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani a fost de 71,1% în al doilea trimestru din 2016, însemnând că obiectivul stabilit în Strategia Europa 2020 (rata ocupării de 75%) poate fi atins dacă tendința de creștere continuă.

Analiza Anuală a Creșterii 2016 (AAC 2016) a fost publicată la 26 noiembrie 2015. Mesajul transmis prin AAC 2016 a fost acela că, pentru a consolida redresarea economică a UE și pentru a stimula convergența dintre statele membre, trebuie menținute cele trei priorități identificate în cadrul AAC 2015 și anume: relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale pentru modernizarea economiilor și politici bugetare responsabile.

AAC 2016 a reflectat noua abordare privind Semestrul european, referitoare la acordarea unei atenții sporite aspectelor privind politicile sociale, ocuparea forței de muncă și celor privind zona euro. AAC 2016 a fost însoțită, ca și în anii precedenți, de Raportul privind mecanismul de alertă 2016 și proiectul de Raport comun privind ocuparea forței de muncă, dar și de alte trei noi documente: propunerea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, propunerea de regulament de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017­2020 și un document de lucru privind principalele obstacole în calea investițiilor la nivelul fiecărui stat membru.

În Raportul privind mecanismul de alertă 2016, Comisia Europeană a constatat că dezechilibrele macroeconomice au fost în continuare un motiv de îngrijorare și a recomandat realizarea unor bilanțuri aprofundate pentru 18 state membre, printre care și România.

La 28 noiembrie 2014, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2015 (AAC 2015). Principala constatare a fost că, în pofida eforturilor făcute atât la nivel național, cât și european, redresarea economică a fost lentă și nu a permis reducerea nivelului înalt al șomajului, însă instalarea unei noi Comisii poate constitui momentul potrivit pentru un nou start în revitalizarea creșterii economice la nivelul întregii Uniuni. De aceea, mesajul-cheie transmis în cadrul AAC 2015 a fost de readucere a Europei pe calea creării de locuri de muncă durabile și a creșterii economice, prin eforturi comune de sprijinire a investițiilor și reînnoirea angajamentului pentru reforme structurale.

AAC 2015 a introdus o abordare integrată, articulată în jurul a trei piloni principali: stimularea investițiilor, prin lansarea Planului de investiții pentru Europa; un angajament reînnoit pentru implementarea reformelor structurale și garantarea responsabilității fiscale. Astfel, decizia clară a noii Comisii a fost de a transmite un semnal economic și politic puternic, mai ales către mediul privat european. În plus, Comisia a făcut apel la o asumare politică fermă și o implicare sporită a liderilor europeni.

Analiza Anuală a Creșterii 2014 (AAC 2014) a fost publicată de Comisia Europeană la data de 13 noiembrie 2013, moment care a reprezentat debutul Semestrului european 2014. Mesajul-cheie al AAC 2014 a fost de menținere a ritmului de implementare a reformelor destinate îmbunătățirii nivelului de competitivitate a economiei europene și a cursului redresării economice, Comisia considerând esențial ca răspunsul politic al UE la criza economică să fie menținut și adaptat noilor condiții economice și sociale. În consecință, cele cinci priorități identificate de Comisie în analizele anuale precedente au rămas valabile și în 2014.

AAC 2014 a fost însoțită de o serie de rapoarte-anexă (Raportul privind mecanismul de alertă, Raportul privind integrarea pieței unice și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă) și de opinia Comisiei asupra proiectelor privind planurile bugetare pentru 2014 ale statelor membre aparținând zonei euro. Comparativ cu analizele precedente, trebuie remarcat că AAC 2014 a fost însoțită de o anexă în care a fost evaluat succint stadiul progreselor înregistrate de către statele membre în procesul de implementare a recomandărilor specifice de țară.

La 28 noiembrie 2012, Comisia Europeană a publicat Analiza Anuală a Creșterii 2013 (AAC 2013), însoțită, pentru prima dată, de patru rapoarte-anexă: Raportul macroeconomic, Raportul privind mecanismul de alertă, Raportul privind stadiul integrării pieței unice și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă în Europa.

Mesajul-cheie cuprins în AAC 2013 a fost acela de continuare a reformelor cu impact asupra creșterii economice și creării de locuri de muncă durabile, motiv pentru care, cele cinci priorități identificate în AAC 2012 au rămas valabile și pentru anul 2013. Provocarea pe termen scurt a fost de restabilire a încrederii în economia europeană și de asigurare a stabilității economice și financiare, concomitent cu implementarea reformelor structurale, care stau la baza creșterii economice durabile.

Analiza Anuală a Creșterii 2012 a fost lansată de Comisia Europeană la 23 noiembrie 2011, iar mesajul său cheie a fost acela că statele membre nu au depus suficiente eforturi pentru aplicarea măsurilor de reformă economică și consolidare fiscală asumate la nivelul UE. Comisia a solicitat UE și statelor membre să se concentreze, în anul 2012, pe cinci priorități: consolidarea fiscală; reluarea creditării în economie; promovarea creșterii și competitivității; abordarea șomajului și a consecințelor economice ale crizei; modernizarea administrației publice.

Prima Analiză Anuală a Creșterii a fost lansată de Comisia Europeană la 12 ianuarie 2011. Documentul a indicat direcțiile pe care ar trebui să le urmeze UE în perioada 2011-2012, sub forma unui plan cuprinzând zece măsuri urgente, menite să consolideze pe termen scurt redresarea economică, să micșoreze decalajul de competitivitate în raport cu principalii competitori și să pregătească UE în vederea îndeplinirii obiectivelor strategiei Europa 2020. Acțiunile-cheie recomandate de către Comisia Europeană s-au articulat în jurul a trei axe principale: asigurarea unei consolidări fiscale riguroase în scopul realizării unei stabilități macroeconomice solide; implementarea de reforme structurale care să conducă la creșterea ratei de ocupare a forței de muncă; măsuri de stimulare a creșterii economice.

Pentru mai multe informații: https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/european-semester-timeline/setting-priorities_ro

 

DSE, actualizat martie 2019