Condiţii de călătorie

Republica Moldova

  • Nu există restricţii de călătorie.
Ultima actualizare: 
1 octombrie 2015


Condiţii de intrare şi regim de şedere

Cetăţenii români care doresc să călătorească în Republica Moldova nu au nevoie de viză.

Intrarea în Republica Moldova se face în baza paşaportului valabil cel puţin 3 luni de la data intrării sau a cărţii de identitate româneşti aflate în prezent în circulație.
 

Pentru şederi mai mari de 90 de zile, cetăţenii români sunt obligaţi să solicite Biroului de Migraţie şi Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne eliberarea unui permis de şedere aferent scopului prezenţei pe teritoriul Republicii Moldova.

Atenţie! În acelaşi timp, cetăţenii români care sosesc în Republica Moldova prin sectorul frontierei de stat moldo-ucrainean, necontrolat de autorităţile moldoveneşti (Transnistria), sunt obligaţi, în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei de stat, să îşi înregistreze prezenţa pe teritoriul Republicii Moldova la orice subdiviziune de evidenţă şi documentare a populaţiei Î. S. „CRIS Registru”, sau la subdiviziunile Biroului de Migraţiei şi Azil. În acest sens, este necesară prezentarea documentului de călătorie care permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova.

Dreptul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova este de maxim 90 de zile într-un interval de timp de 6 luni.

Atenţie! Depăşirea perioadei maxime de şedere constituie contravenţie şi este sancţionată administrativ, amenda aplicată având un cuantum ce variază între circa 30 şi 80 USD.

  • Valoarea amenzii este stabilită exclusiv de instanţa de judecată, până la achitarea ei nefiind permisă părăsirea teritoriului Republicii Moldova.
  • În cazuri deosebite, se poate aplica şi o măsura de nepermitere a intrării pe o perioadă determinată de timp.
  • Obţinerea permisului de şedere în Republica Moldova este posibilă în următoarele situaţii: căsătoria cu un cetăţean moldovean, studii sau angajare în muncă.

Pentru informaţii suplimentare despre condiţiile de intrare şi regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, recomandăm consultarea informaţiilor oficiale puse la dispoziţie de autorităţile moldovene:

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat să se adreseze misiunii diplomatice a României şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
 

Doriţi să munciţi în Republica Moldova?

 1. Accesul pe piața muncii

a. Aspecte generale privind dreptul la muncă

Pentru angajarea la muncă a străinilor în Republica Moldova, angajatorul este obligat să înregistreze oferta locurilor de muncă vacante la agenţia teritorială şi să publice în presă un anunţ privind aceste locuri vacante.

Pentru a invita străini în Republica Moldova în scop de angajare în muncă pentru un termen de şedere ce depăşeşte 90 de zile, angajatorul este obligat să obţină avizul favorabil al Agenţiei Naţionale.

b. Cadrul instituțional

Pentru obţinerea avizului favorabil, angajatorul sau reprezentantul împuternicit al acestuia depune la Agenţia Naţională un demers, în care se argumentează necesitatea invitării specialistului străin, calificarea acestuia şi locul de muncă, datele personale ale specialistului străin (numele, prenumele, ziua, luna şi anul naşterii, cetăţenia), datele paşaportului (seria, numărul, valabilitatea), vechimea în muncă. La demers se anexează următoarele acte:

a) înregistrarea ofertei locurilor de muncă vacante şi copia anunţului publicitar;

b) copiile documentelor de constituire a întreprinderii/organizaţiei /instituţiei (certificatul de înregistrare, extrasul din Registrul de Stat al unităţilor de drept );

c) proiectul contractului individual de muncă.

Străinii invitaţi la muncă de Guvern sau de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, specialiştii sosiţi în baza acordurilor în domeniu la care Republica Moldova este parte, precum şi străinii sosiţi la muncă în cadrul proiectelor investiţionale ce prezintă interes pentru economia naţională sunt exoneraţi de necesitatea obţinerii avizului Agenţiei Naţionale.

Străinii sosiţi la muncă în cadrul proiectelor investiţionale ce prezintă interes pentru economia naţională sunt exoneraţi de necesitatea obţinerii avizului Agenţiei Naţionale cu condiţia prezentării documentului de confirmare a Ministerului Economiei.

c. Obținerea autorizației de muncă

Pentru  a  obţine dreptul la muncă şi dreptul de şedere provizorie în scop de muncă pentru  lucrătorul imigrant, angajatorul sau reprezentantul împuternicit  al acestuia, depune la Ghişeul Unic de documentare a străinilor în cadrul autorităţii competente pentru străini următoarele acte:

  • demersul întreprinderii/organizaţiei/instituţiei privind acordarea dreptului la muncă adresat Agenţiei Naţionale şi un demers privind acordarea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă adresat autorităţii competente pentru pentru străini ;
  • cererea-chestionar a lucrătorului imigrant;
  • copia avizului favorabil eliberat de Agenţia Naţională;
  • extrasul din Registrul de Stat al unităţilor de drept şi autorizaţia de activitate/licenţa (după caz);
  • copia raportului financiar pentru ultima perioadă de gestiune, dacă aceasta depăşeste 3 luni ;
  • contractul individual de muncă încheiat pe un termen ce nu depăşeşte termenul de valabilitate al dreptului la muncă, cu indicarea salariului lunar al  străinului, stabilit în mărime nu mai mică decît salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul gestionar ;
  • copia  actului de identitate naţional al cetăţeanului străin, cu menţiunile corespunzătoare privind trecerea frontierei de stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare ;
  • copia actului de studii sau unui alt document ce confirmă calificarea specialistului invitat la muncă, tradusă în limba de stat şi legalizată sau apostilată în condiţiile legislaţiei în vigoare, iar în cazul cînd străinii se angajează în domeniul educaţiei/ sănătăţii – şi avizul organelor competente ale  Republicii Moldova;
  • 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe fundal  deschis şi uniform.

În vederea prelungirii dreptului la muncă  şi  a dreptului de şedere provizorie în scop de muncă, angajatorul sau reprezentantul acestuia depune, cu cel putin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a permisului de şedere provizorie în scop de muncă următoarele acte:

  • demersul întreprinderii/organizaţiei/instituţiei privind prelungirea  dreptului la muncă  adresat Agenţiei Naţionale şi un demers privind prelungirea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă adresat autorităţii competente pentru pentru străini ;
  • copia permisului de şedere provizorie în scop de muncă;
  • cererea-chestionar a lucrătorului imigrant  privind prelungirea  dreptului la muncă ; 
  • extrasul din Registrul de Stat al unităţilor de drept şi autorizaţia de activitate/licenţa (după caz);
  • copia raportului financiar pentru ultima perioadă de gestiune, dacă aceasta depăşeste 3 luni ;
  • contractul individual de muncă încheiat pe un termen ce nu depăşeşte termenul de valabilitate al dreptului la muncă, cu indicarea salariului lunar al  străinului, stabilit în mărime nu mai mică decît salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul gestionar ;
  • copia  actului de identitate naţional al cetăţeanului străin, cu menţiunile corespunzătoare;
  • copia actului de studii sau unui alt document ce confirmă calificarea specialistului invitat la muncă, tradusă în limba de stat şi legalizată sau apostilată în condiţiile legislaţiei în vigoare, iar în cazul cînd străinii se angajează în domeniul educaţiei/ sănătăţii – şi avizul organelor competente ale  Republicii Moldova;
  • 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe fundal  deschis şi uniform.

În cazul nerespectării termenului de depunere a actelor pentru  prelungirea  dreptului la muncă stipulat la alin.(11), art.7 al Legii nr.180-XVI din 10.07.2008 cu privire la migraţia de muncă angajatorul sau reprezentantul acestuia depune actele pentru acordarea dreptului la muncă străinului în condiţii generale.

d. Viza de angajare

Pentru acordarea dreptului la muncă şi a  dreptului de şedere provizorie în scop de muncă lucrătorilor detaşaţi, conducătorul întreprinderii/organizaţiei/instituţiei din Republica Moldova sau reprezentantul acestuia, împuternicit în conformitate cu legislaţia în vigoare depune următoarele acte:

a) demersul întreprinderii/organizaţiei/instituţiei privind acordarea dreptului la muncă lucrătorului detaşat adresat Agenţiei Naţionale şi un demers privind acordarea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă adresat autorităţii competente pentru pentru străini ;

b) copia avizului favorabil de detaşare eliberat de Agenţia Naţională ;

c) cererea-chestionar a lucrătorului detaşat;

d) copia contractului de executare a lucrărilor şi/sau prestare a serviciilor ;

e) copia actului de detaşare a lucrătorului de către un angajator persoană juridică străină la un angajator persoană juridică din Republica Moldova, tradusă în limba de stat li legalizată în modul stabilit ;

f) copia  actului de identitate naţional al cetăţeanului străin, cu menţiunile corespunzătoare privind trecerea frontierei de stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare ;

g) 2 fotografii recente (30×40 mm) color, pe fundal  deschis şi uniform.

2. Recunoașterea calificărilor profesionale

Republica Moldova recunoaște calificările profesionale ale statului român.

3. Soluționarea litigiilor de muncă

a. Cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată:

  • în termen de 3 luni de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său;
  • în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului, în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului.

Cererile depuse cu omiterea, din motive întemeiate, a termenelor prevăzute mai sus pot fi repuse în termen de instanţa de judecată. Instanţa de judecată va convoca părţile litigiului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia şi va emite o hotărîre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă.

Instanţa de judecată va remite hotărîrea sa părţilor în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii. Angajatorul este obligat să execute imediat, conform Codului de procedură civilă, hotărîrea (decizia) instanţei de judecată despre restabilirea drepturilor salariatului ce decurg din raporturile de muncă şi din alte raporturi legate nemijlocit de acestea.

b. În cazul celor colective. Prin procedură de conciliere se înţelege examinarea conflictului colectiv de muncă, în scopul soluţionării lui, în cadrul unei comisii de conciliere.

În toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanşării unui conflict colectiv de muncă, reprezentanţii salariaţilor au dreptul să înainteze angajatorului revendicările lor privind stabilirea unor noi condiţii de muncă sau modificarea celor existente, purtarea negocierilor colective, încheierea, modificarea şi executarea contractului colectiv de muncă.

Revendicările salariaţilor sînt înaintate angajatorului (reprezentanţilor acestuia) în formă scrisă. Acestea trebuie să fie motivate şi să conţină referiri concrete la normele încălcate ale legislaţiei în vigoare. Angajatorul este obligat să primească revendicările înaintate şi să le înregistreze în modul stabilit.
Copiile revendicărilor pot fi remise, după caz, organelor ierarhic superioare ale unităţii, patronatelor, sindicatelor de ramură, autorităţilor publice centrale şi locale. Angajatorul este obligat să răspundă în scris reprezentanţilor salariaţilor în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării revendicărilor.

Procedura de conciliere se desfăşoară între părţile conflictului, în cadrul unei comisii de conciliere.
Comisia de conciliere se constituie dintr-un număr egal de reprezentanţi ai părţilor conflictului, la iniţiativa uneia din ele. Comisia de conciliere se constituie ad hoc, ori de cîte ori apare un conflict colectiv de muncă.

În situaţia în care părţile conflictului nu au ajuns la o înţelegere sau nu sînt de acord cu decizia comisiei de conciliere, fiecare din ele este în drept să depună, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei sau primirii informaţiei respective, o cerere de soluţionare a conflictului în instanţa de judecată. Instanţa de judecată va convoca părţile conflictului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a conflictului colectiv de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia şi va emite o hotărîre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă. Instanţa de judecată va remite hotărîrea sa părţilor în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

Cererile privind soluţionarea conflictelor colective de muncă referitoare la constatarea nulităţii contractului colectiv de muncă, a convenţiei colective sau a unor clauze ale acestora pot fi depuse de părţi la instanţele de judecată începînd cu data semnării contractului colectiv de muncă sau a convenţiei colective.

Cererile privind soluţionarea conflictelor colective de muncă referitoare la constatarea legalităţii grevei pot fi depuse de părţi la instanţele de judecată începînd cu data declarării grevei.

Desfacerea contractelor de muncă

Condițiile privind desfacerea contractelor de muncă se regăsesc în legea 154/28.03.2003. Printre prevederi se regăsesc:

  • desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive:
  • rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă;
  • lichidarea unităţii sau încetarea activităţii angajatorului persoană fizică;
  • reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate;
  • constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical;
  • constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate ca urmare a calificării insuficiente, confirmate prin hotărîre a comisiei de atestare;
  • schimbarea proprietarului unităţii (în privinţa conducătorului unităţii, a adjuncţilor săi, a contabilului-şef);
  • încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligaţiilor de muncă, dacă anterior au fost aplicate sancţiuni disciplinare;
  • absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă;
  • prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică;
  • săvîrşirea la locul de muncă a unei sustrageri (inclusiv în proporţii mici) din patrimoniul unităţii, stabilite prin hotărîre a instanţei de judecată sau a organului de competenţa căruia ţine aplicarea sancţiunilor administrative;
  • comiterea de către salariatul care mînuieşte nemijlocit valori băneşti sau materiale a unor acţiuni culpabile dacă aceste acţiuni pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de salariatul respectiv;
  • semnarea de către conducătorul unităţii (filialei, subdiviziunii), de către adjuncţii săi sau de către contabilul-şef a unui act juridic nefondat care a cauzat prejudicii materiale unităţii;
  • prezentarea de către salariat angajatorului, la încheierea contractului individual de muncă, a unor documente false, fapt confirmat în modul stabilit;
  • încheierea, vizînd salariaţii ce prestează munca prin cumul, a unui contract individual de muncă cu o altă persoană care va exercita profesia, specialitatea sau funcţia respectivă ca profesie, specialitate sau funcţie de bază.

Cine suportă cheltuielile de repatriere ale angajaților

Cheltuielile privind repatrierea fac subiectul negocierii contractului colectiv de muncă.

4. Sistemul național de sănătate

Informații detaliate sunt regăsibile pe protalul http://www.cnas.md/index.php?l=ro

5. Alte informații utile

Autorități locale cu competențe în domeniul muncii și securității sociale: ministerul muncii, protecției sociale și familiei, ministerul sănătății și agenția națională pentru ocuparea forței de muncă

Alte linkuri utile:


Ameninţări teroriste

Riscul ameninţărilor teroriste în Republica Moldova este scăzut, însă cetăţenii români trebuie să aibă în vedere riscurile globale pe care fenomenul terorist le poate produce oriunde în lume.

Vă recomandăm să urmăriţi în permanenţă anunţurile şi recomandările făcute de autorităţile locale şi să accesaţi periodic pagina web a Ministerului român al Afacerilor Externe (www.mae.ro).
 


Siguranţă si criminalitate

Nu sunt recomandate călătoriile în sau prin Transnistria („Republica Moldovenească Nistreană”). În condiţiile în care această regiune nu se află sub controlul de facto al autorităţilor moldoveneşti, Ambasada României de la Chişinău şi oficiile consulare româneşti nu pot asigura asistenţa şi protecţia consulară a cetăţenilor români aflaţi în dificultate.

Cetăţenii străini pot fi victime ale infracţiunilor de furt, tâlhărie, înşelăciune.

Recomandări generale:

  • evitaţi frecventarea zonelor periferice ale oraşelor pe timpul nopţii;
  • păstraţi documentele şi valorile personale, biletele de călătorie şi banii sau cărţile de credit în locuri sigure şi să nu le expuneţi în mod vizibil asupra dumneavoastră sau în maşini.
  • evitaţi parcarea, pe timpul nopţii, a autoturismelor în alte locuri decât în parcările special amenajate şi păzite;
  • evitaţi locuri aglomerate
  • evitaţi achiziţionarea bunurilor de valoare de la persoane fizice necunoscute
  • maşinile trebuie încuiate şi asigurate cu sisteme de alarmă.
  • schimbul valutar este indicat să fie efectuat numai la bănci sau la case de schimb valutar autorizate;
  • pentru ieşirile în oraşe, în special în zonele aglomerate, vă recomandăm ca documentele personale să le lăsaţi la hotel şi să păstraţi la dumneavoastră o copie a actelor de identitate (paşaport, permis de şedere).
  • este indicat să fie solicitat bonul sau factura de plată în cazul cumpărăturilor efectuate.
  • în cazul în care călătoriţi cu autobuze sau trenuri vă recomandăm să aveţi bagajele în atenţie pe întreaga durată a călătoriei.

În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, vă recomandăm să contactaţi poliţia locală precum şi Ambasada României la Chişinău sau oficiile consulare acreditate: Consulatul General al României la Bălţi şi Consulatul General al României la Cahul.

Dacă sunteţi victima unei infracţiuni:

  • Trebuie să vă adresaţi exclusiv organelor de poliţie
  • În aceste cazuri, conform legislaţiei locale, se deschide un dosar penal, în cadrul cercetărilor ulterioare urmând a fi identificat autorul.
  • Procedurile presupun, pe lângă declaraţia scrisă a victimei în faţa reprezentantului poliţiei, citări ulterioare pentru completarea declaraţiei sau clarificarea unor detalii survenite pe timpul cercetărilor efectuate.

În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, vă recomandăm să contactaţi poliţia locală precum şi, trebuie apelate autorităţile locale la următoarele numere de urgenţă:

  • 902 – Poliţia
  • 903 – Salvarea



Sistemul medical

Recomandăm tuturor cetăţenilor români care călătoresc în Republica Moldova să încheie poliţe de asigurare medicală de călătorie, care să acopere cheltuielile medicale pentru intervenţiile de urgenţă, tratament şi evacuare.

Asigurările medicale de călătorie sunt acceptate de unităţile medicale, fiind necesară însă confirmarea prealabilă a plăţii de către firma de asigurare română.



Condiţii privind traficul auto

  • Circulaţia auto:

Legislaţia rutieră din Republica Moldova este similară, în privinţa regulilor de circulaţie, cu aceea din România.

Începând cu 1 martie 2015, proprietarii autoturismelor înmatriculate în România vor fi nevoiți să achite, la intrarea în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, contravaloarea unei polițe de asigurare de răspundere civilă auto eliberată de „autoritățile” de facto.

Polițele de asigurare vor putea fi obținute la intrarea în regiunea transnistreană, de la așa-zisul „serviciu vamal” de la Tiraspol, care va încasa și contravaloarea acestora (costurile polițelor, pe categorii de vehicule și perioadă de valabilitate, sunt detaliate aici).

De la data de 1 martie 2015 nu vor mai putea fi utilizate, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, „cărțile verzi” eliberate de companiile românești de asigurări sau polițele de asigurare emise de companiile de profil din Republica Moldova.

  • Starea drumurilor:

Infrastructura rutieră nu este foarte dezvoltata, iar calitatea drumurilor este în general destul de slabă.

Conducerea sub influența băuturilor alcoolice este strict interzisă, concentraţia permisă de alcool în sânge este de 0,0%. Permisul de conducere poate fi suspendat pentru o perioadă de maximum 90 de zile iar pentru niveluri mari ale alcoolemiei se aplica pedepse cu închisoarea.

  • Limitele admise de viteză sunt :
    • 50 km/h în localităţi
    • 90 km/h în afara localităţilor.
  • Folosirea centurii de siguranţă

Folosirea centurii de siguranţă este obligatorie, atât în localităţi cât şi în afara acestora.

  • Parcarea

Parcarea este permisă în locurile special amenajate, dar şi pe drumurile publice, în situaţia în care nu există indicatoare rutiere de interdicţie.

  • Permisul de conducere

Permisul de conducere românesc este recunoscut în Republica Moldova, dacă termenul de valabilitate înscris în document nu a expirat.

  • Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie

În cazul accidentelor rutiere, indiferent de gravitatea lor, trebuie să vă adresaţi poliției locale și să aşteptaţi sosirea unui echipaj.

Este interzisă, până la sosirea agenţilor de circulaţie, schimbarea poziţiei autovehiculului sau deplasarea acestuia de la locul producerii accidentului. Telefoanele utile pentru aceste situaţii sunt:

  • Direcţia Poliţiei Rutiere: 022.255920, 022.255200
  • Serviciul Poliţiei Rutiere Chişinău: 272173, 271095, 271742.



Reglementări vamale

La intrarea în Republica Moldova există obligativitatea declarării bunurilor aflate în posesia dumneavoastră.

Pentru obiectele de uz personal, precum şi pentru bunurile ce nu se încadrează în această categorie, care nu sunt destinate comercializării sau activităţilor de producţie şi a căror valoare nu depăşeşte 200 de euro, declaraţia se face verbal, neexistând obligativitatea achitării de taxe vamale.

Pot fi, de asemenea, introduse, fără plata taxelor vamale, obiecte din metale şi pietre preţioase (maximum 5 bucăţi) şi sume de până la 100.000 de euro. Este obligatorie declararea, atât la intrarea cât şi la ieşire, a sumelor care depăşesc 10.000 EUR sau echivalent.

Nu este admisă introducerea de:

  • Droguri;
  • Armament;
  • Muniţie;
  • obiecte de patrimoniu cultural (dacă nu există autorizaţia eliberată de autoritatea română competentă), autovehicule neînmatriculate;
  • animale vii;
  • carne;
  • ţigări (în cantitate mai mare de 200 de bucăţi ţigarete/persoană);
  • băuturi alcoolice (în cantitate mai mare de 2 l/persoană).



Utilizarea cărţilor de credit

În Republica Moldova, sistemul de plată prin cărţi de credit este implementat în marile magazine și în supermarketuri.

Unităţile bancare asigură şi transferuri bancare din străinătate către persoane fizice aflate temporar pe teritoriul moldovean.



Regimul animalelor de companie

Intrarea în Republica Moldova a animalelor de companie se face în baza paşapoartelor eliberate de autorităţile române abilitate, în care să fie consemnate vaccinările animalelor.

La punctele de frontieră se efectuează un control sanitar-veterinar, ce presupune, pe lângă verificarea documentului menţionat, un control al animalului.

Pentru controlul respectiv se percepe taxă.

Nu există obligativitatea instituirii carantinei pentru animalele de companie.

 

Informaţiile prezentate în această secţiune au numai caracter informativ. Ele nu angajează răspunderea ministerului, pentru eventualele prejudicii suferite pe timpul călătoriei. Fiecare călător trebuie să fie conştient de faptul că riscurile de securitate sunt prezente oriunde în lume şi să îşi asigure în mod individual măsurile de protecţie necesare.

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice