Discursuri

Discursul ministrului Bogdan Aurescu la cea de a patra sesiune a platformei de dezbateri “Dialoguri@MAE”

Vorbitor: 
Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe
Data: 
30.06.2015
Eveniment: 
Dialoguri@MAE: „Uniunea Energetică - evoluţie şi perspective; contribuţia României la consolidarea securităţii energetice în regiune”
Locaţia: 
Bucureşti, sediul MAE

 

Doamnelor şi domnilor, stimaţi invitaţi,

Am plăcerea să vă întâmpin din nou, în Sala Gafencu, la această a patra sesiune a platformei de dezbateri “Dialoguri la MAE”, un format pe care l-am propus cu câteva luni în urmă şi care reprezintă una dintre priorităţile de comunicare publică ale MAE, pentru că  permite interacţiunea nemijlocită cu societatea civilă, cu mediul academic, cu think-tank-urile, cu specialişti şi jurnalişti. Şi această interacţiune este pentru noi, mai ales, un feedback foarte valoros

Ne propunem astăzi să discutăm despre această  temă foarte importantă, care se referă conceptul Uniunii Energetice Europene, dar în acelaşi timp să vorbim şi despre pozițiile României față de fundamentele acestui proiect, să discutăm despre poziţiile României faţă de diversele proiecte energetice în plan european și regional și, de asemenea, să vedem în ce măsura ele corespund cu fundamentele proiectate pentru Uniunea Energetică.

De ce acest subiect? Pentru că Uniunea Energetică este un proiect ambiţios şi de o anvergură impresionantă al UE, cu potenţialul de declanşare a unor transformări semnificative pe termen mediu şi lung în sectorul energetic european şi nu numai; poate să fie, de asemenea, un punct de plecare pentru găsirea unui model de cooperare internaţională fără precedent în domeniul energetic.

De ce acum? Pentru că în prezent domeniul energetic cunoaşte evoluţii considerabile la nivel global. Vorbim despre inovaţii tehnologice care ne permit să consumăm mai eficient şi mai ieftin, dacă, evident, ştim să le punem în valoare, să experimentăm surse alternative de energie mai accesibile şi mai sigure, să identificăm noi capacităţi de producţie şi rute de aprovizionare. Vorbim, de asemenea, de un context macat de evoluţii economice şi politice care influenţează traseele energetice tradiţionale şi ne obligă să adaptăm, să regândim strategiile de asigurare a aprovizionării şi parteneriatele pe termen lung cu producătorii de energie, deci ne obligă să găsim noi surse. Nu în ultimul rând, vorbim despre amprenta pe care consumul de energie o lasă asupra mediului înconjurător, de combaterea schimbărilor climatice, de dezvoltarea unui model de consum sustenabil.

Uniunea Energetică este, prin urmare, mai mult decât un simplu model de strategie sectorială. Ea reprezintă, de fapt, un semnal clar al statelor membre că dialogul, integrarea şi cooperarea sunt de preferat oricăror altor abordări. Conceptul Uniunii Energetice presupune, prin urmare, o transformare pe termen lung a sistemului energetic european şi resetarea politicii energetice a Uniunii Europene.

Uniunea Energetică îşi propune o viziune îndreptată spre viitor, spre inovare, spre sustenabilitate, implementarea unui model de consum bazat pe producţia de energie curată şi sigură, dezvoltarea politicilor de eficienţă energetică – acestea sunt o parte importantă a planurilor pe termen lung ale Uniunii Energetice prin intermediul cărora UE îşi propune să rezolve actualele deficienţe în aprovizionarea cu energie şi încearcă să promoveze un model global de predictibilitate şi siguranţă în consumul energetic.

Pentru atingerea acestor obiective, Uniunea propune etape concrete şi ambiţioase, concentrate pe 5 piloni: creşterea securităţii energetice, a solidarităţii şi încrederii; integrarea completă a pieţei energetice europene; reducerea consumului prin aplicarea politicilor de eficienţă energetică; decarbonizarea economiei; promovarea inovaţiei şi competitivităţii.

Este evident că adoptarea unor politici şi ţinte ambiţioase nu este opţională, ci devine obligatorie pentru consolidarea profilului economic al UE, pentru proiectarea Uniunii ca lider mondial în inovaţie şi în promovarea modelelor sustenabile de consum energetic.

Energia este un domeniu în care România beneficiază de un potenţial semnificativ ce permite o abordare amplă, completă a acestor subiecte. Pe acest fond, România a avut permanent o implicare activă în elaborarea conceptului Uniunii Energetice, oferind variante concrete de lucru la Bruxelles, în dorinţa de a contribui la dialogul european pe această tematică şi pentru a promova şi a face să-i fie acceptate punctele de vedere.

Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene, a elaborat, împreună cu Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, două documente succesive de poziţie cuprinzând priorităţile naţionale în acest domeniu. Primul document intitulat „Poziţia României cu privire la constituirea Uniunii Energetice a Europei” a fost aprobat în luna februarie, chiar înainte de lansarea documentului de strategie al Comisiei Europene, fiind prezentat Comisiei Europene şi Statelor Membre. Al doilea document a fost aprobat la începutul lunii mai 2015 și reprezintă o ajustare a mandatului pe care România îl are în tot acest exerciţiu de dezbatere.

Pe baza acestor documente strategice, România a participat activ la discuţiile din cadrul Consiliilor Energie și Mediu din martie 2015 şi la Consiliul European din martie 2015.

În cadrul acestor reuniuni, a fost exprimat sprijinul României, alături de al celorlalte state membre, pentru realizarea Uniunii Energetice şi au fost stabilite cele mai importante aspecte asupra cărora ar trebui să se concentreze acţiunile UE în perioada următoare, respectiv interconectările în domeniile energiei electrice şi gazelor, o piaţă internă funcţională, implementarea completă şi aplicarea riguroasă a legislaţiei existente în domeniul energiei, recurgerea la resursele indigene şi la tehnologiile cu emisii scăzute de carbon sigure şi sustenabile.

Contribuţia României la dezbateri s-a concretizat în cadrul Consiliului Energie din  iunie 2015, prin adoptarea de concluzii referitoare, în principal, la consumatori şi la atragerea investiţiilor în sectorul energetic.

În prezent, Comisia Europeană analizează impactul Uniunii Energetice asupra fiecărui stat membru UE, cu încercarea de identificare a principalelor oportunităţi şi obstacole. De aceea, Comisia a lansat un turneu în statele membre privind discutarea primelor reacţii legate de conceptul Uniunii Energetice. La finalul acestui an, Comisia Europeană va prezenta prima „stare a Uniunii Energetice”, în cadrul căreia vor fi analizate soluţiile concrete pentru implementarea proiectului, inclusiv iniţiativele cu privire la guvernanţa Uniunii Energetice. România participă activ, alături de Comisie şi celelalte state membre, la acest proces. Transparenţa este un element cheie al acestui proces şi ne asigurăm că toate canalele de comunicare sunt deschise, astfel încât vocea României să fie auzită, iar implementarea Uniunii Energetice să fie realizată de o manieră adecvată, inclusiv în România.

În ceea ce priveşte poziţionarea României cu privire la temele propuse de strategia privind Uniunea Energetică, putem spune că România susţine cu fermitate principiile solidarităţii, integrării pieţei interne şi respectării legislaţiei UE în domeniu. Europa trebuie să funcţioneze unitar în toate domeniile de interes, iar energia oferă, cu siguranţă, un potenţial pentru unitate şi politici comune.

România va continua să susţină o abordare amplă a pilonilor Uniunii Energetice, cu luarea în considerare, foarte importantă, a relaţiei de interdependenţă existentă între aceştia.

Considerăm ca principalul obiectiv pe care trebuie să îl urmărim în acest proiect este consolidarea securităţii energetice. Pentru a ajunge la acest obiectiv este nevoie să valorificăm propriile resurse energetice în modul cel mai eficient şi să diversificăm rutele de aprovizionare și, foarte important, sursele de aprovizionare.

De asemenea, credem că este esențial să consolidăm cooperarea regională. O atenţie sporită trebuie acordată, şi aceasta a fost poziţia României în mod constant, regiunilor vulnerabile precum Europa Centrală şi de Sud-Est. În acest context, trebuie să definim la nivelul Uniunii interesele şi proiectele regionale, luând în considerare realităţile concrete ale fiecărui stat membru. 

Pentru implementarea acestor proiecte, România pledează pentru acordarea unui puternic sprijin politic şi financiar la nivelul Uniunii Europene, în acelaşi timp cu asigurarea, de o manieră flexibilă şi complementară, a utilizării fondurilor şi instrumentelor financiare europene disponibile. România a salutat, în acest context, posibilitatea utilizării viitorului Fond European pentru Investiţii Strategice în vederea asigurării finanţării necesare proiectelor prioritare din domeniul energetic.

În cadrul dezbaterilor din Consiliu, România a subliniat necesitatea menţinerii intacte a competenţelor naţionale în ceea ce priveşte decizia  asupra mix-ului naţional energetic. Din perspectiva României, energia nucleară ocupă un loc important în eforturile de consolidare a securităţii energetice şi în reducerea emisiilor. Apreciem că trebuie găsite formule sau mecanisme de sprijin financiar care să permită dezvoltarea în continuare, la nivel naţional, a energiei nucleare.

România susţine realizarea de paşi fermi pentru concretizarea pieţei interne, în principal printr-o implementare corectă a legislaţiei, finalizarea interconectărilor transfrontaliere şi asigurarea unei mai bune cooperări la nivelul autorităţilor naţionale de reglementare.

Nu în ultimul rând, susţinem efortul de asigurare a unei mai bune coordonări pentru stabilirea poziţiei UE în dialogul cu partenerii externi. Apreciem necesară diversificarea acestor parteneri şi susţinem puternic consolidarea cooperării cu statele partenere din Comunitatea Energetică.

România a susţinut asigurarea unei voci europene unice în negocierile cu terţii pentru consolidarea securităţii energetice, cu necesitatea creării unui plan adecvat de acţiune, promovat printr-un mesaj coerent faţă de statele terţe partenere, pentru dezvoltarea unei diplomaţii energetice puternice, nu numai la nivel național, dar și la nivelul UE. În acest sens, în cadrul dezbaterii din ultima reuniune a Consiliului Afaceri Externe, România a pus accent pe întărirea cadrului de cooperare oferit de Consiliul UE-SUA pentru energie, pe consolidarea parteneriatelor cu statele din regiunea Asiei Centrale, dar şi cu cele din Nordul Africii, pe actualizarea parteneriatului strategic cu Ucraina, precum şi pe clarificarea  parametrilor de realizare a recalibrării relaţiei UE-Federaţia Rusă, în acest domeniu. De asemenea, România a pledat pentru menţinerea Republicii Moldova în configuraţia energetică a UE, cu accent pe proiectele de interconectare energetică România-Republica Moldova.

Subliniez în mod deosebit că promovarea proiectelor comune România–Rep. Moldova în domeniul energetic are potenţialul de a susţine și mai eficient parcursul european al Republicii Moldova.

Amintesc, în context, operaţionalizarea, anul trecut, a interconectorului de gaze naturale Iaşi-Ungheni. Este un prim pas important către integrarea Rep. Moldova în piaţa energetică europeană, către stimularea competitivităţii economice în țara vecină. Continuăm să susţinem dezvoltarea acestui proiect prin trecerea la faza a doua, pentru a-i conferi anvergura necesară, pentru a avea un impact semnificativ cu adevărat pentru consumatorii din Republica Moldova.

România acordă o importanţă deosebită participării la noile coridoare de transport energetic, atât prin prisma asigurării unui grad mai mare de siguranţă în aprovizionarea cu energie, pentru accesarea finanţării europene pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale. În acest context, sunt relevante eforturile UE de a stabili parteneriate în domeniul energetic cu noi furnizori. Se remarcă drept posibile noi opţiuni de import resursele LNG din SUA – disponibile pe fondul aşa-numitei revoluţii shale gas – resursele din regiunea Mării Caspice, de provenienţă azeră şi din Turkmenistan – resurse aflate mai aproape ca oricând de piaţa europeană – şi, de ce nu, în condiţii politice propice, resursele din Orientul Mijlociu şi Levant. România va continua să susţină un dialog aprofundat pe aceste direcţii, în scopul identificării celor mai bune opţiuni de urmat.

Din perspectiva siguranţei în aprovizionare, în condiţiile confirmării potenţialului de producţie în off-shore-ul românesc, România promovează în mod special Marea Neagră ca parte integrantă a abordării europene de valorificare a potenţialului european de producţie. Suntem convinşi că pentru a asigura un flux predictibil de aprovizionare cu energie trebuie să stimulăm producţia indigenă, iar potenţialul din platoul continental al Mării Negre este un exemplu în acest sens. Interesul companiilor de profil pentru potenţialul energetic românesc din Marea Neagră este deja cunoscut. Rezultatele obţinute în activităţile de explorare sunt pozitive. Există, prin urmare, indicii solide că regiunea oferă un potenţial considerabil de producţie.

Considerăm că acest aspect poate să ajute la dezvoltarea profilului economic al regiunii Mării Negre, să ofere oportunităţi de afaceri şi să ajute în perspectivă la stabilitatea acestei zone. Nu degeaba, în cadrul Președinției-în-Exercițiu a OCEMN, pe care România o preia mâine, 1 iulie, suntem în măsură să includem şi am inclus deja domeniul energiei printre priorităţile preşedinţiei române. Accesarea resurselor aproape de piaţa de desfacere oferă, prin urmare, siguranţă şi competitivitate, contribuie la reducerea dependenţei de importuri şi de rute de transport vulnerabile, susţine procesele de redresare şi dezvoltare economică a statelor din Sud-Estul Europei şi permite o integrare mai mare a pieţei.

România susţine stimularea cooperării regionale în toate formatele ce se pot dovedi utile atingerii acestui scop. Ca un bun exemplu în acest sens, apreciem înfiinţarea Grupului la Nivel Înalt pentru Interconectări de Gaz (CESEC), la ale cărei reuniuni participăm încă de la început. Este o iniţiativa care are în vedere promovarea acelor proiecte energetice regionale de mici dimensiuni din cadrul listei proiectelor de interes comun (PCI) adoptate la nivelul UE, dar cu o relevanţă sporită pentru securitatea energetică europeană.

Unul din obiectivele centrale ale acestei iniţiative a Comisiei Europene este acela de a realiza conectarea reţelelor de gaz natural în zonă şi de a asigura pentru statele din regiune cel puţin 3 surse noi (fie că vorbim de import sau producţie internă). De aceea, salutăm eforturile depuse în cadrul acestui grup de lucru şi aşteptăm, cu speranţă, rezultatele ce vor fi validate în reuniunea din luna viitoare în Croaţia, la Dubrovnik, prin semnarea unui Memorandum de Înţelegere şi a unui Plan de Acţiune la nivelul miniştrilor energiei din re Europa Centrală şi de Sud-Est. Credem că acesta va reprezenta un moment semnificativ în avansarea obiectivelor Uniunii Energetice privind siguranţa aprovizionării şi dezvoltarea competitivităţii pe piaţă.

Dovezi ale angajamentului regional asumat de România pot fi identificate şi în declaraţia comună, semnată de România alături de Grecia şi Bulgaria, privind dezvoltarea „Coridorului Vertical” pe direcţia Marea Egee-Europa Centrală. Este un proiect care se doreşte flexibil, adaptat la opţiunile de aprovizionare disponibile în sudul Europei, în speţă în Grecia. Coridorul Vertical ar putea să se conecteze la surse multiple de aprovizionare, cum ar fi capacităţile LNG greceşti, Coridorul Sudic prin cuplarea la conducta Trans-Adriatică/TAP şi, de ce nu, să acceseze resursele din Marea Neagră. Paşii întreprinşi până în prezent indică deschidere deplină atât din partea Bulgariei, cât şi din partea Greciei, în promovarea acestui proiect.

Complementar acestei iniţiative reamintim implicarea României în coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria/BRUA în domeniul gazelor naturale, o idee pe care o susţinem, de asemenea, alături de partenerii noştri regionali. Realizarea acestui coridor va permite dezvoltarea unui flux predictibil de aprovizionare, cu  opţiuni viabile de diversificare pentru piaţa europeană. Şi în acest caz sursele de aprovizionare sunt multiple, fie că vorbim de gaz din regiunea caspică, LNG de pe piaţa internaţională sau vorbim despre acces către resursele din Marea Neagră. Elemente ale acestui proiect se află deja pe lista proiectelor UE de interes comun şi pe lista de priorităţi europene regionale.

De asemenea, integrarea în proiectul menţionat presupune şi interconexiuni de gaz cu Bulgaria şi Ungaria, care, în perspectiva anului 2018, urmează să funcţioneze la capacitate completă în flux bi-direcţional, ceea ce este o dovadă clară a angajamentului României în raport cu principiile de piaţă promovate de UE. Sperăm că, până la sfârşitul anului, interconectorul cu Bulgaria să devină realitate. De asemenea, lucrăm împreună cu partenerii noştri din Ungaria, este un proiect comun, subliniez acest lucru, pentru realizarea proiectului pentru asigurarea fluxului bi-direcţional, în aşa fel încât să putem să aprovizionăm piaţa central- europeană cu gaz dinspre România.

Menţinem în continuare deschisă și opţiunea AGRI (interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria), al cărui studiu de fezabilitate a fost deja finalizat şi a cărui susţinere politică a fost reconfirmată zilele acestea într-o reuniune a miniştrilor energiei din ţările partenere, desfăşurată la Bucureşti. Dacă această iniţiativă se va concretiza, ea va fi primul proiect LNG la Marea Neagră, un amplu proiect de cooperare regională între state membre UE şi ţări din vecinătatea estică. Este un proiect care oferă o şansă deosebită, un cadru de cooperare între state producătoare şi state consumatoare, cu beneficii pentru toate părţile implicate.

De aceea, reuniunea despre care vorbeam, din 24 iunie 2015, de la Bucureşti, a confirmat un aspect important, cred eu, şi anume identificarea AGRI cu obiectivele Coridorului Sudic. Suntem de părere că acest proiect trebuie să fie dezvoltat și vom coopera cu partenerii noştri pentru ca el să devină realitate.

Se poate observa din această listă de proiecte pe care le-am menţionat o linie consecventă urmărită de România în susţinerea proiectelor regionale de aprovizionare cu energie, menite să promoveze obiectivele europene de diversificare a surselor şi rutelor de transport, să respecte legislaţia şi principiile europene, în special în ceea ce priveşte integrarea pieţei şi promovarea solidarităţii şi transparenţei şi nu în ultimul rând să valorifice resursele din platoul continental al Mării Negre.

În actuala configuraţie regională complexă şi destul de fluidă, există şi alte proiecte şi variante recent apărute şi care se discută în diverse formate Remarcăm, astfel, iniţiative precum East Ring, Turkish Stream sau coridorul TESLA pe direcţia Grecia-Macedonia-Serbia-Ungaria. Consider că aceste iniţiative trebuie discutate, în vederea evaluării conformităţii lor cu regulile UE, cu principiile de piaţă, în special în ceea ce privește impactul regional pe care implementarea lor îl poate avea, atât economic, cât şi strategic. Avem în vedere inclusiv raportarea la obiectivul politic al UE de a menţine Ucraina ca stat de tranzit.

În opinia României, politica energetică europeană trebuie să devină şi un catalizator pentru dinamizarea reformelor necesare în sectorul energetic din statele vecine, membre ale Comunităţii Energetice, pentru consolidarea coordonării UE-Comunitatea Energetică şi pentru realizarea conexiunilor energetice regionale.

România pledează pentru utilitatea acordurilor interguvernamentale sau de investiţii, care pot asigura un cadru de reglementare stabil şi dau predictibilitate acestor investiţii, în condiţiile, însă -  subliniez acest lucru - respectării corespunzătoare a legislaţiei naţionale şi europene.

Închei prin a vă propune în cadrul dialogului de astăzi un schimb liber de păreri cu privire la obiectivele şi şansele de realizare a unei Uniuni Energetice eficiente şi stabile. De aceea, vă rog să reflectăm împreună asupra posibilităţilor de a găsi căile comune de acţiune la nivelul UE, chiar dacă suntem conştienţi că, aşa cum a rezultat din experienţa dialogului comunitar, interesele şi obiectivele energetice ale statelor membre sunt câteodată dificil de acomodat.

Prin urmare, aştept cu interes opiniile invitaţilor, dar şi ale tuturor participanţilor. Vreau să vă asigur că acestea vor fi examinate cu toată atenția pentru a fi luate în considerare în demersurile şi consultările viitoare ale diplomației române pe acest subiect.

Vă mulţumesc!

Alte articole pe aceeaşi temă