Interviuri

Interviu al ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu la emisiunea "Ambasador România"

Data: 
19.12.2015
Autor: 
Realitatea TV, Alexandru Cumpănaşu

Realizator: Alexandru Cumpănaşu - Bună seara, dragii mei! Bună seara, încă o dată! După ce am avut ambasadori români, ambasadori străini, reprezentanţi ai altor organizaţii importante, care au făcut diverse analize, indiferent dacă am vorbit despre Orientul Mijlociu, nordul Africii, România, Ucraina ş.a.m.d. Rusia, marile puteri, ultima dată despre ţări mai mult din nordul Africii, pentru că acolo lucrurile avansează din păcate, sau mă rog, nu avansează spre direcţia cea bună, astăzi avem o ediţie specială. O ediţie specială, pentru că dincolo de priorităţile altor state, dincolo de modul în care văd alte state România şi îşi văd interesele, contează foarte mult pentru toţi românii şi pentru noi, cei de aici şi pentru dumneavoastră, cei de acasă ce vrea România de la politica externă, cum şi-o planifică şi ce priorităţi are, cum urmează să îşi atingă obiectivele, care sunt relaţiile noastre cu alte state ş.a.m.d. De aceea avem o ediţie cu adevărat specială, pentru că invitatul meu este ministrul de externe al României, domnul ambasador Lazăr Comănescu, un om la care ţin foarte mult, pentru că îi cunosc activitatea. Nu ne-am cunoscut personal foarte mult, dar când eşti un om care este interesat de zona de politică externă cunoşti oamenii prin faptele lor, iar domnul Comănescu, domnul Ducaru, mulţi alţi ambasadori pe care nu pot să fac acum o nominalizare, ar fi prea lungă lista, sunt oameni pe care faptele îi preced. Aşa că mă bucur să îl am pe domnul Comănescu... Eu l-am sunat şi de fiecare dată când vorbesc cu dânsul îi spun "domnule ambasador". Îmi vine greu să-i spun "domnule ministru", pentru că eu aşa îl văd, îl văd diplomat în primul rând şi după aceea ministru. Şi vom avea o discuţie despre viitorul României, despre viitorul politicii externe, dar într-un mod relaxat, despre ce se întâmplă în acest moment regional, global în raport cu România, dar mă rog, şi discuţii mai largi. Domnule ministru, în primul rând mulţumesc foarte mult că aţi venit în emisiune. Este cu adevărat o onoare.

Lazăr Comănescu: Bună seara. Eu vă mulţumesc pentru invitaţie şi nu circumstanţial, vreau să vă spun că urmăresc cu atenţie, am urmărit şi urmăresc cu atenţie emisiunile pe care le realizaţi şi evident la o invitaţie din partea unui realizator al unei asemenea emisiuni mi-ar fi fost greu să zic că nu o să vin. Chiar dacă, trebuie să vă spun foarte sincer, timpul este extrem de limitat, activitatea este densă. Dar cu un efort, aşa, se mai pot găsi şi soluţii de acest gen.

Realizator: Domnule ministru, intru abrupt în treabă, îi dau drumul?

Lazăr Comănescu: Daţi-i drumul.

Realizator: Bun. Care sunt priorităţile dumneavoastră ca ministru pentru mandat?

Lazăr Comănescu: Acum ştiţi ce se întâmplă, deci s-a spus acest lucru şi la instalarea, la depunerea jurământului, şi la instalarea noului guvern şi de mai multe ori după aceea de către premierul Cioloş, de către fiecare dintre noi care facem parte din echipa domniei sale, suntem un guvern care se presupune că are un mandat în plan temporal de un an de zile şi atunci, evident, când discutăm despre activitate şi despre priorităţi, proiecte trebuie să pornim de la acest dat, care este, deci e un cadru temporal limitat. Nu cred că trebuie să ne aşteptăm sau să ne propunem, mai ales să facem minuni, ar fi lipsit de credibilitate, ar fi lipsit de realism. Dar ceea ce este foarte important este că noi ne-am propus să asigurăm continuitate, şi acest lucru este valabil şi în privinţa politicii externe, mai ales în domeniul politicii externe aici în primul rând este vorba de continuitate pentru că apropo de priorităţi, din fericire aş spune eu, este o zonă în care ajungerea la consens naţional, împărtăşirea de către toţi factorii cu importanţă în tot ce înseamnă jocuri politice externe este, cum spuneam, în mod fericit este un domeniu care...

Realizator: E mai uşor de atins.

Lazăr Comănescu: Este mai uşor..Şi asta, dacă vreţi, dă forţă, este un impuls şi pentru cei care lucrează în diplomaţie, pentru subsemnatul pentru o perioadă ministru de externe, priorităţile, cum spuneam, rămân aceleaşi, ele nu se schimbă, şi aici poate că aseară aţi urmărit, a fost gala pe care MAE a organizat-o sub patronajul preşedintelui României legată de aniversarea a 60 de ani de la admiterea României în ONU şi din nou în alocuţiunea pe care a pronunţat-o preşedintele au fost reiterate priorităţile, direcţiile fundamentale de acţiune ale politicii externe româneşti care sunt clar, le reiau şi eu acum - este vorba despre parteneriatul nostru strategic cu SUA, de apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi la NATO. Revenind la întrebarea dumneavoastră, ceea ce eu îmi propun în aceste circumstanţe, dar temporal vorbind, având priorităţile bine definite, este ca pe cât posibil, pornind de la această continuitate şi includ aici şi eforturile care s-au făcut de către predecesorii mei şi aş vrea să aduc un cuvânt de deosebită mulţumire pentru eforturile pe care Ministerul de Externe le-a depus sub mandatul predecesorului meu.

Realizator: Da. Bogdan Aurescu.

Lazăr Comănescu: Ambasadorul Bogdan Aurescu şi al celor dinaintea lui. Evident că încercând să construim pe ceea ce s-a făcut deja ceea ce mă preocupă pe mine este să dăm cât mai multă substanţă statutului acesta pe care îl are România, în sensul de a fi un contributor cât mai activ la realizarea obiectivelor, la demonstrarea faptului că prezenţa noastră în aceste structuri, fie că este vorba de Uniunea Europeană, fie că este vorba de NATO este o prezenţă care contează.

Realizator: Domnule ministru, ce facem cu Rusia? Se pare că retorica a mai scăzut din partea rusă, faţă de România cel puţin, acea atitudine agresivă pe care o întâlneam, vorbesc de domnul Aurescu. Cât a fost domnul Aurescu ministru, de fiecare dată, în fiecare lună era câte o declaraţie de la Kremlin. Am văzut că au lăsat-o mai moale, dar nu îmi este clar dacă din cauza problemelor cu Turcia, din Orientul Mijlociu sau chiar au considerat că trebuie să fie mai prietenoşi. Dar vă întreb foarte deschis, este trecută şi în Strategia naţională de securitate, sau mă rog Strategia naţională de apărare, că din păcate Constituţia nu s-a modificat încă, dar este trecută ca vulnerabilitate la securitatea naţională. Cum vedem Rusia în acest moment? 

Lazăr Comănescu: Domnule Cumpănaşu, eu fac parte dintre aceia care consideră şi poate cu atât mai mult în domeniul politicii externe este foarte important să ţinem seamă de realităţi, să vedem cine ce poate face, cine şi cum acţionează şi evident şi de locul în care ne aflăm. Nu putem face abstracţie de zona în care ne găsim.

Realizator: Bineînţeles. 

Lazăr Comănescu: Zonă care unii spun, chiar nu ştiu cine îmi punea la un moment dat o întrebare ce părere am eu despre avantajele sau dezavantajele poziţionării României în această zonă...Eu nu cred că lucrurile trebuie puse în termenii aceştia de avantaje şi dezavantaje. Este ca şi când m-aţi întreba sau m-ar întreba cineva ce zic eu despre mine că m-am născut. Exist. Şi atunci şi aici lucrurile trebuie puse în aceiaşi termeni. Noi nu putem să facem abstracţie de acest lucru. Pe de altă parte, însă este evident că relaţiile internaţionale nu se pot baza pe acţiuni care ies în afara cadrului dreptului internaţional, al respectării unor principii consacrate şi care au arătat că, atât timp cât sunt respectate, ele conduc la, asigură o atmosferă de cooperare. Vă dau un singur exemplu că tot am fost acum 10 zile, îmi aduc aminte de conferinţa Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, OSCE, iar în perioadele cele mai, să spunem tensionate, din perioada războiului rece, atunci când s-au acceptat de către toţi actorii implicaţi să se acţioneze pe baza unor principii, s-au putut realiza lucruri. Putem să vorbim despre o cerinţă... şi acum, şi apropo de relaţia cu Rusia, de care m-aţi întrebat, evident că în condiţiile în care, în comportamentul acestei ţări au apărut chestiuni care se îndepărtează puternic, ca să spun eufemistic, de respectarea acestor principii, relaţia ca atare nu mai poate să fie, aşa cum se spune în jargonul ăsta "globish", sau cum îi spunem "business as usual". Trebuie să ne gândim şi la realităţi, dar repet, noi nu putem face abstracţie că Rusia este un actor important.

Realizator: Adică trebuie să avem un dialog ... 

Lazăr Comănescu: Este nevoie şi de altfel am participat, vă spuneam deja, la o reuniune despre care am vorbit, ministeriala OSCE de la Belgrad din 3-4 decembrie. Înainte de asta am fost la Consiliul Ministrial al miniştrilor de externe al NATO, după aceea am fost la Bruxelles, la Consiliul miniştrilor de externe şi evident, există această preocupare de a găsi modalităţi, chiar şi în perioadele cele mai sau în situaţii dintre cele mai complicate, mai adeversariale, dialogul, formule de dialog, ele trebuie găsite şi deci în această perspectivă aş vedea eu lucrurile.

Dar încă o dată, atâta timp cât şi din partea cealaltă se revine la un comportament care este în consonanţă cu aceste reguli şi principii de drept internaţional. Şi aici aş mai adăuga, sigur suntem parte a Alianţei Nord-atlantice, suntem parte a UE şi ştiţi foarte bine că există poziţii şi decizii stabilite la acest nivel şi vreau să vă spun că România a fost unul dintre actorii importanţi care au contribuit la formarea acestor decizii.

Realizator: Da, într-adevăr, mai ales mutarea unor baze NATO şi crearea unor comandamente. Din câte ştiu, România chiar a jucat un rol foarte important la summitul NATO care a decis acest lucru. Dar vreau să vă întreb, pentru că ...câteva întrebări legate de Rusia, l-am avut invitat pe domnul Daraban, care a facut o analiză interesantă. Dânsul vorbea, nu ştiu dacă împărăţim acum, doar facem o analiză a contextului, despre o oarecare teamă a Occidentului de falimentul Rusiei, care este oarecum, nu oarecum, este într-un declin total în ceea ce priveşte economia - are undeva, spunea dânsul, la 1.700 de miliarde de dolari PIB-ul de la 2.100 aproape - şi această evitare de către ţările membre ale UE şi de către UE în ansamblul ei, prin Comisie, prin ce vreţi dumneavoastră, de a găsi surse alternative de energie prin care să evităm dependenţă de Rusia, dânsul a venit cu teroria pe care, în care, la care ader şi eu, adică şi eu cred că este oarecum adevărată, că această legătură extrem de puternică dintre marile puteri ale Europei, Germania, Franţa, Italia, Spania, Austria, majoritatea, şi Rusia, pe zona energetică, varianta pe care o lansa dânsul, desigur, era aceea a unei temeri de un faliment al Rusiei şi atunci este un fel de întreţinere artificială, motiv pentru care nici nu acceptăm sa nu încercăm să dezvoltăm celelalte variante de, variante energetice. Dumneavoastră cum vedeţi această analiză?

Lazăr Comănescu: Acum, sigur că aspecte de genul celor pe care le-aţi menţionat şi pe care înţeleg că a stăruit un pic şi domnul Daraban, pe care l-aţi avut interlocutor, nu pot să fie ignorate. Pe de altă parte, trebuie să revin la ce am spus mai devreme. Este nevoie să cunoaştem şi să înţelegem cât mai în profunzime specificul interlocutorilor sau mă rog, actorilor pe care-i considerăm ca fiind, ca având o anumită importanţă sau contribuţie şi într-un sens pozitiv sau eventual nu neapărat pozitiv. Şi aici eu cred că evident elementele acestea despre care vorbeaţi, despre situaţia economică dificilă este o realitate, dar vedeţi dumneavoastră, nu putem să neglijăm, dacă facem fie recurs numai la istorie, şi nu putem face abstracţie de faptul că situaţii de acest gen, situaţii de criză pot să ducă la alte demersuri şi cu alte complicaţii. De aceea este foarte important, pe cât posibil, să se găsească modalităţi de management al unor eventuale, de anticipare şi de prevenire a unor dezvoltări care să ducă la situaţii neasteptate şi cu impact negativ.

Realizator: O Rusie în haos ar fi un dezastru pentru întreaga Europă.

Lazăr Comănescu: Şi nu cred că ar fi nimeni interesat. Referitor la dimensiunea energetică despre care vorbeaţi, eu cred că, evident, iarăşi, Rusia dispune de importante rezerve şi resurse energetice şi cel puţin până la un punct preocuparea unor state fie din UE sau din afara UE, de a beneficia de aprovizionare cu energie din spaţiul rus este de înţeles. Ceea ce este însă important este să se găsească formule prin care UE să-şi poată consolida propria capacitate. Nu aş vorbi despre autosuficienţă, dar despre o diversificare şi nu doar a surselor de aprovizionare.

Este un lucru foarte important despre care se vorbeşte mai puţin. Vedeţi, în interiorul UE pot să existe ţări care au disponibilităţi de resurse, dar atât timp cât infrastructura în interiorul UE, într-un domeniu vital cum este energia este dificitară şi nu există interconexiuni adecvate într-un sens sau altul, ideea aceasta de a consolida autonomia energetică, de a diminua dependenţa de factori exogeni cu potenţial impact negativ, se reduce. De aceea este foarte important ca dincolo de a găsi surse alternative în plan geografic sau în planul naturii surselor respective trebuie să ne gândim foarte mult la faptul că e nevoie de o infrastructură energetică în măsură să asigure aceste fluxuri dintr-o parte sau alta. Este nevoie de aceea - şi noi am sprijinit, România sprijină puternic acest proiect al Uniunii Energiei la nivel de Uniune Europeană.

Realizator: Care, din păcate, domnule ministru, este într-o fază incipientă.

Lazăr Comănescu: Domnul Cumpănaşu, aşa este, dar daţi-mi voie să fac o mică digresiune în această privinţă şi care ţine şi de alte domenii. Mă rog, eu am fost şi sunt poate şi ca urmare a unei semnificative părţi a activităţii mele diplomatice dedicată a tot ceea ce înseamnă construcţia europeană....

Realizator: Aţi fost la Bruxelles. Aşa este.

Lazăr Comănescu: Şi pretind că, chiar dacă în ultimii şase, şapte ani am fost la Berlin ambasador, dar şi acolo, dincolo de relaţia bilaterală, problematica UE şi în general a relaţiilor euro-atlantice, mi-a fost tot timpul în atenţie. Dacă ne uităm puţin în istoria devenirii UE, nu e prima dată când UE s-a confruntat sau se confruntă cu dificultăţi serioase, cu crize. E adevărat că poate acuma s-au înmulţit, se suprapun mai multe, dar haideţi să păstrăm totuşi o anumită doză de optimism în sensul că eu am constatat că de fiecare dată UE dintr-o criză în care a intrat nu a ieşit neapărat mai slăbită, ci s-au făcut noi paşi înspre o mai puternică integrare, conectare ş.a.m.d. Revenind, uitaţi-vă, vă dau un exemplu acuma care mie îmi generează aşa, cel puţin parţial, anumite motive de optimism prudent, e adevărat. Criza migraţiei.

Realizator: Un subiect important...

Lazăr Comănescu: Un subiect care domină agenda europeană, aş spune eu, nu neapărat spre bucuria noastră, pentru că sunt şi alte teme importante în procesul european, dar totuşi asta este. De un an de zile practic se discută în toate reuniunile, inclusiv la cele la nivel de stat sau de guvern şi s-a ajuns la aproape reuniuni lunare sau cu o frecvenţă şi mai înaltă, se discută despre migraţie. La început s-a discutat, şi încă se discută foarte mult, în termeni, cum spunea şi preşedintele Iohannis, în termeni aritmetici. Ok, discutăm şi aritmetică, dar hai să ne uităm în primul rând de unde derivă acest fenomen, care sunt cauzele ei. Şi acolo trebuie umblat. Şi ceea ce este important este că pe măsură ce timpul a trecut şi acest aspect a devenit mai vizibil în ultimele întâlniri de acest gen, mă gândesc, de exemplu, la cea din Malta, din noiembrie, dar şi ulterior, la diverse nivele, lumea acum vorbeşte mult mai mult despre căutarea cauzelor, rădăcinilor acestor lucruri. Şi vorbeşte, de asemenea, despre consolidarea...Vedeţi, apropo de spaţiul Schengen, că aici vreau să ajung, lumea vorbeşte acum..., s-a trecut prin proces, prin garduri, prin, ştiu eu, diverse obstacole fizice ş.a.m.d., chiar şi în interiorul spaţiului Schengen, dar, când ne gândim la ideea de garduri între Austria şi Slovenia sau... Iată că acum se vorbeşte mult, cum spuneam, despre cauze şi acum se vorbeşte mult mai mult despre nevoia consolidării frontierelor externe ale UE. Ei bine -  de aceea vorbeam eu de ceva optimism...

Realizator: Domnule ministru păstraţi-vă optimismul pentru că e necesar, mai ales în zilele astea este foarte important, pentru că revenim după o pauză de publicitate.

Lazăr Comănescu: La dispoziţia dumneavoastră.

*

Realizator: Ne-am întors cu ministrul de externe al României, domnul Lazăr Comănescu. Discuţia este destul de interesantă, despre viitorul României, al UE, relaţia cu celelalte state, crizele care sunt în jurul României şi nu numai. Domnule ministru, vorbeam mai devreme despre criza migraţiei şi dumneavoastră aveaţi un punct de vedere cu privire la această criză şi v-am întrerupt pentru că am intrat în publicitate. Vă rog.

Lazăr Comănescu: Vorbeam că în ciuda acestor momente sau situaţii complicate, nu trebuie să ne pierdem completamente optimismul şi cu referire la acest fenomen al migraţiei, al refugiaţilor. Spuneam că lumea acum vorbeşte mult mai mult ca măsură şi acţiune care să fie luată la nivelul UE, ca entitate. Este vorba despre nevoia consolidării securizării frontierelor externe ale UE şi într-o abordare cuprinzătoare, inclusiv aici este vorba şi despre România şi de Bulgaria. De ce spuneam de optimism, pentru că eu văd aici - repet, ăsta este realismul meu - că nu trebuie să ne facem iluzii că lucrurile se rezolvă peste noapte, dar eu văd acolo o posibilitate de a face paşi înspre obiectivul acesta care este alături şi care durează de ceva ani, integrarea noastră în Schengen, şi eu cred că nu se va ajunge, cum se speculează... Sigur, în momentul de faţă Schengenul nu este funcţional, dar în măsura în care se ajunge, şi eu sper că da, la un consens legat de asigurarea securităţii frontierelor externe ale UE, condiţiile ar putea să fie mai propice pentru a se avansa pe acest drum, de asemenea.

Realizator: Pentru că România are cea mai mare frontieră...

Lazăr Comănescu: Şi am dovedit, şi se dovedeşte, şi din punct de vedere tehnic că evaluările sunt unanime în a spune că din punctul acesta de vedere frontierele externe ale României sunt printre cele mai sigure.

Realizator: Cu siguranţă. Domnule ministru, atunci de ce Martin Schulz a făcut declaraţia de alaltăieri, când a spus că UE - totuşi este preşedintele Parlamentului European - a spus că Europa se află în pragul insoluţiei. Adică eu vreau să fiu un optimist, pentru că sunt un pro-european convins, adică eu cred foarte mult, cred că singurul proiect pe care Europa şi România îl are din punct de vedere politic, nu vorbesc din punct de vedere geostrategic, avem şi Statele Unite alături de noi, dar politic şi economic UE este..., dar Martin Schulz şi alţi oficiali europeni, care nu sunt nici eurosceptici, pentru că totuşi conduc instituţii europene, nu sunt nici..., nu ştiu, reprezintă, apropo de Germania, este unul dintre cei mai importanţi politicieni germani. Cum...?

Lazăr Comănescu: Să ştiţi că nu este o contradicţie între ceea ce am încercat să schiţez mai adineauri şi declaraţii de genul celei pe care a făcut-o preşedintele Parlamentului European care, de altfel, este un, într-adevăr, nu doar un pro-european convins, ci este şi un actor fervent în promovarea consolidării politicilor europene.

Realizator: Asta m-a mirat şi pe mine, de asta vroiam să vă întreb.

Lazăr Comănescu: Eu văd în declaraţia lui, în luarea lui de poziţie, în primul rând, un apel către factorii decidenţi, către politicienii europeni în a avea în vedere faptul , dacă nu se gestionează în mod adecvat problemele cu care ne confruntă, există acest risc. Este mai degrabă, după părerea mea, un apel...

Realizator: Un avertisment.

Lazăr Comănescu: Eu l-aş numi un apel la „wake up, brothers”, dacă putem zice aşa...

Realizator: Trezirea fraţilor.

Lazăr Comănescu: Pentru că, într-adevăr, dacă ne uităm şi aici, mă rog, tot aşa, eu am vorbit despre aspectele generatoare sau păstrătoare ale optimismului, dar nu pot să nu vorbesc şi despre anumite preocupări pe care le-am văzut cum evoluează procesul european. Eu, de exemplu, fac parte dintre aceia care îşi pun o întrebare: dacă lumea a anticipat foarte bine cum vor evolua lucrurile la nivelul UE după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Este foarte bine, cum spuneam mai devreme că, de exemplu, acum consiliile europene se reunesc poate mai mult decât o dată pe lună, şi este foarte bine, în ce sens, pentru că asta înseamnă că există un grad sporit, substanţial sporit de conştientizare la nivelul cel mai înalt al decidenţilor politici, de importanţa problematicii europene. Dar este şi reversul. Dacă te întâlneşti frecvent sau foate frecvent sau nu...

Realizator: Se ridică...

Lazăr Comănescu: Nu, dar rezultatele unor asemenea întâlniri se lasă aşteptate, riscul de decredibilizare a unor instituţii esenţiale pentru construcţia europeană este mare.

Şi atunci... nu este foarte greu să ne dăm seama de ce se speculează de anumiţi eurosceptici, antieuropeni, populişti asemenea situaţii. Pe de altă parte, din fericire, şi uite mă gândesc acum la ultimele alegeri regionale din Franţa... Acela e un mesaj pe care eu sper să fie bine înţeles la scară europeană, având în vedere şi faptul că Franţa este unul din actorii importanţi ai construcţiei europene.

Realizator: O da, da, sunt părinţii fondatori, cei şase, dar totuşi Franţa este a doua ca populaţie, PIB în Europa, tot ce vrem.

Lazăr Comănescu: Deci asta mie îmi dă speranţe, cum spuneam, că lumea totuşi... Uniunea Europeană a realizat, s-au realizat atât de multe lucruri încât mi-e greu să-mi imaginez o întoarcere înapoi în situaţii de genul revenirea permanentă, să zicem, la controlul frontierelor, revenirea la monede naţionale. Toate aceste lucruri ar fi în detrimentul interesului cetăţeanului.

Realizator: Bun, dar avem două challenge-uri, ca să continuăm cu termenii, două provocări foarte mari. Una e migraţia. Bun, am discutat-o. Sau poate sunt mai multe. Dar cu siguranţă propunerile de reformă ale Marii Britanii şi posibila ieşire nu o putem ignora. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu ştiu dacă ar fi un dezastru, dar ar afecta grav Uniunea Europeană. Ce facem cu acest proiect, pentru că nu mai e mult, mai e un an până la referendum, doi ani, pardon. Referendumul din Marea Britanie, să înţeleagă oamenii.

Lazăr Comănescu: Evident că aici este o problemă asupra căreia poporul britanic va decide în cele din urmă.

Realizator: Dar ne afectează şi pe noi.

Lazăr Comănescu: Da, absolut. Dar, mă rog, daţi-mi voie să fac din nou recurs la optimism şi să cred şi, mă rog, şi când fac această afirmaţie mă bazez şi pe o evaluare a modului cum au evoluat discuţiile pe tema să-i zicem "Brexit", daţi-mi voie să cred că lumea, să spunem din Uniunea Europeană, continentală, să o numim aşa, conştientizează tot mai bine că o Uniune Europeană fără Regatul Unit nu este ceea ce e de dorit. Dar şi reversul, adică şi britanicii, cred eu, realizează într-o măsură crescândă că şi pentru ei continuarea în Uniunea Europeană este în beneficiul lor.

Realizator: Adică undeva, credeţi dumneavoastră că se va ajunge la această negociere dintre Marea Britanie şi restul uniunii pe reformele respective, încât să rămână în cadrul uniunii?

Lazăr Comănescu: Nu vreau să fac afirmaţii categorice, pentru că...

Realizator: Nu, nu, că nu suntem noi... nu ştim ce se va întâmpla.

Lazăr Comănescu: Tocmai. Dar eu cred că mesajul acesta al beneficiului pe care pentru întreaga construcţie europeană îl are rămânerea Regatului Unit în uniune, iar pe de altă parte conştientizarea poate mai puternică acum decât era acum un an la nivel britanic, la nivelul cetăţenilor britanici despre ce înseamnă Uniunea Europeană cred că acestea sunt, după părerea mea, premise pentru a se găsi soluţii care să răspundă unor preocupări, după părerea noastră justificate, că de exemplu simplificarea, debirocratizarea, o mai eficientă funcţionare a instituţiilor europene - făceam referire mai devreme la faptul că, mă întreb, dacă anumite aspecte, derivând din tratatul, din arhitectura instituţională, rezultate din Tratatul de la Lisabona nu sunt perfectibile. Eu cred că da, dar cu o condiţie: să nu deschidem o discuţie despre pilonii fundamentali ai construcţiei europene. Şi ca să fiu şi mai concret, legat, de exemplu, de libertatea de circulaţie, de tratament egal al cetăţenilor în interiorul UE este un principiu la care eu cred că este foarte greu să se poată face compromisuri.

Realizator: Şi pe care Marea Britanie încearcă să-l limiteze. Ştim foarte bine, dar mă rog, asta asta. Noi e normal să ţinem la punctul acesta, pentru că cetăţenii români au trimis de-a lungul timpului foarte mulţi bani în ţară şi diaspora este extrem de importantă. Domnule ministru, mai am aşa câteva întrebări din astea fulger, după aia... mai generale. De când aţi trimis, nu dumneavoastră, este adevărat, era domnul Aurescu ministru, un ministru foarte bun, eu am ţinut mult la Bogdan Aurescu pentru că este un ministru tânăr, a fost un ministru tânăr, un ministru deschis, a deschis foarte mult ministerul, a transparentizat mai mult, chiar noi în emisiune, chiar l-am rugat, domnule, dar ambasadorii noştri nu trebuie să-i ştie lumea? Adică, bun lucrează, dar nu sunt undercover, chiar dacă or fi unii dintre ei, dar de principiu sunt la vedere acolo, ambasadorii. Trebuie să-i ştie lumea şi să vadă cu ce se ocupă. Şi chiar l-am convins pe domnul ministru să avem câţiva ambasadori, care s-a întâmplat să fie în ţară, şi am avut ambasadori excepţionali, da. Întrebarea către dumneavoastră este urmatoarea: de la trimiterea celor doi ambasadori, mă refer doar la cei doi, sunt foarte mulţi care au fost numiţi într-o anumită perioadă, George Maior în SUA şi Emil Hurezeanu în Germania, vedeţi un progres al relaţiilor cu cele două ţări?

Lazăr Comănescu: Vă asigur că sunt oameni care cunosc foarte bine ţările respective. Asta este o premisă esenţială pentru un ambasador, pentru un diplomat în general când se duce în într-o ţară sau la o misiune, să cunoască bine despre ce este vorba acolo. Şi nu aş vrea, sigur că amândoi sunt la început, pentru că până la urmă aşa şi este, şi Emil Hurezeanu şi George Maior şi-au început, şi-au preluat mandatul, şi-au început activitatea ca atare în septembrie. Deci ar fi, cum să vă spun, nu ar fi fair pentru noi, pe baza sau numai după trei luni de activitate să spunem: domnule, s-ar fi putut face mai mult, dimpotrivă. Eu cred că ceea ce au făcut până acum...Eu cred că ceea au făcut fiecare până acum probează că decizia luată în sensul numirii lor ca ambasadori a fost una oportună.

Realizator: Ştiţi ce am observat, domnule ministru, poate că nu am fost suficient de atent, eu poate sunt mai atent pe partea de relaţii cu SUA, UE în ansamblu ocupând foarte mult pentru că sunt foarte multe ţări, dar activitătile şi acţiunile întreprinse de ambasadorul nostru la Washington sunt într-un fel mai vizibile, mai clare, mai.. le ştii, le afli imediat. De la vizita pe care a făcut-o preşedintele, până la vizita preşedintelui Camerei de Comerţ, pâna la vizita, mă rog, fostului vicepremier, pâna la... Au fost foarte multe acţiuni, inclusiv activitatea pe care George Maior o desfăşoară în raport cu Congresul şi cu Senatul pentru liberalizarea vizelor.

În relaţia cu Germania, pe care o cunoaşteţi foarte bine, aţi fost cinci ani sau şase ani ambasador...

Lazăr Comănescu: Şase ani fără o lună sau două..

Realizator: Atunci spunem şi noi, cinci ani şi zece luni.

Lazăr Comănescu: Da, şase ani, grosso modo.

Realizator: Şase ani în Germania. Emil Hurezeanu, un om absolut excepţional, nu doar ambasador, dar şi de cultură, cunoaşte Germania şi relaţia cu Germania mai bine decât oricine, cred, din România la nivel chiar personal aş putea spune. Dar nu sunt atât de vizibile aceste... nu sunt la fel de vizibile acţiunile desfăşurate în Germania.

Lazăr Comănescu: Bine, acum daţi-mi voie să fiu şi foarte concis. Trebuie să recunoaştem că şi din zona mediatică, evident când este vorba de SUA lumea se uită... asta este realitatea, fără a diminua câtuşi de puţin din importanţa altor actori, mă refer la actori vorbesc de state, asta este şi este o propensiune, dacă vreţi, şi nu numai la noi, şi în alte părţi. Este normal să te intereseze ce se întâmplă în partenerul cel mai important al României în plan strategic. Şi când zic strategic, din mai multe dimensiuni ale conceptului, deci acesta este un aspect. Sau de asemenea au fost şi evenimente care s-au succedat, au fost mai multe, dar asta nu înseamnă că relaţia româno-germană nu evoluează de asemenea foarte bine. Acum luni, lunea trecută, a fost Consiliul de cooperare economică româno-german, vicepremierul Costin Borc a fost acolo, şi mai este ceva care... nu caut acum să găsesc motive...

Realizator: V-am provocat. Aţi fost şase ani ambasador acolo. Nu pot, adică v-am prins...

Lazăr Comănescu: Vreau să spun, să ştiţi o chestiune, că şi pentru un ambasador şi pentru un diplomat când se duce la post sunt foarte multe lucruri de pus la punct, inclusiv în planul desfăşurării activităţii acolo. Să nu uităm că un ambasador trebuie în primul rând să facă vizite de prezentare la nivelul autorităţilor din ţara respectivă, fie că este vorba de guvern, parlament şi aşa mai departe şi asta îi ia foarte mult timp. După aceea, la nivelul omologilor..şi spuneam sunt două luni jumătate de când au trecut...

Realizator: De activitate.

Lazăr Comănescu: Dar aşa cum am putut eu să urmăresc activitatea celor două ambasade, încă odată vă spun, sunt pe mâini bune.

Realizator: Am înţeles. Am reţinut acest aspect. Daţi-mi voie să revin puţin la relaţia cu Germania. Relaţia cu Statele Unite, o să vorbim şi despre aceasta. Este arhicunoscută. Bineînţeles scutul şi toate celelalte probleme strategice. Dar la relaţia cu Germania revin pentru că România în acest moment în raport cu Germania mă aştept şi vreau să vă ascult pe dumneavoastră pentru că într-adevăr poate interesul este mai scăzut din partea opiniei publice din România faţă de această relaţie decât faţă de relaţia cu Statele Unite sau chiar faţă de relaţia cu Rusia, pentru că este mai senzaţională ca să zic aşa, când apar declaraţiile..

Lazăr Comănescu: Da. Cred că calificativul pe care l-aţi folosit este cel adecvat.

Realizator: În relaţia cu Germania, cum evoluează lucrurile din punct de vedere politic, din punct de vedere... Haideţi, poate nu ar fi cazul, aţi fost şi consilier prezidenţial al domnului Iohannis. Eu m-am simţit, oricum sunteţi un diplomat şi un ministru care nu are probleme în a spune asta pot să spun, asta pot să comentez, dar eu nu m-am simţit deloc bine atunci când doamna Merkel de faţă cu preşedintele meu, cu Klaus Iohannis a spus: cu Schengenul discutăm altă dată, atunci când domnul preşedinte a fost în Germania. Am simţit o anumită, iertaţi-mă, am simţit o anumită reticenţă şi o oarecare dezamăgire. De aceea cum îi prind, cum îi toc, adică cum îi prind cum îi toc pe colegii  noştri şi pe prietenii noştri germani pentru că nu simt, având totuşi... Klaus Iohannis este totuşi un om corect, adică a jucat interesele României, nu a votat, nu a mers pe mâna Germaniei cu cotele obligatorii... Bun. Dar dincolo de asta ar trebui să fie totuşi o apropiere mai mare.

Lazăr Comănescu: Domnule Cumpănaşu, daţi-mi voie aici să...Am fost prezent la asemenea întâlniri şi îmi pare foarte rău dar, şi nu vă supăraţi că vă spun, cred că aici fie a fost vorba de o interpretare ori o receptare parţială a referirilor la Schengen...

Realizator: Nu, a fost clar doamna în conferinţa de presă...

Lazăr Comănescu: .Nu, îmi daţi voie. Nu, fie o receptare parţială a mesajului, fie o eventuală neînţelegere a mesajului. Vorbesc ca unul care a fost acolo.

Realizator: Care a fost mesajul?

Lazăr Comănescu: Vreau să vă spun că mesajul a fost dimpotrivă, în sensul: discutăm în sensul ca să avansăm. Deci, vă spun că s-a folosit acest cuvânt şi ştiu. Nu aş vrea să intru în mai multe detalii.

Realizator: Dumneavoastră vorbiţi de discuţia cu presa sau privată?

Lazăr Comănescu: Şi una şi alta.

Realizator: Şi una şi alta.

Lazăr Comănescu: Şi una şi alta.

Realizator: Pentru că mass-media într-adevăr a preluat superficial...

Lazăr Comănescu: Deci am fost foarte atent şi pot să vă spun acest lucru. Şi vă mai spun ceva. În toată această perioadă de "ups and downs", de sinuozităţi legate de Schengen, să ştiţi că partenerii germani au fost foarte constructivi în a găsi soluţii de ieşire din impas.

Realizator: Şi vedeţi evoluţia relaţiei româno-germane, adică cum o vedeţi dumneavoastră din perspectiva ministrului de externe? Cum evoluează economic, politic?

Lazăr Comănescu: Germania rămâne unul dintre partenerii noştri fundamentali. Şi în acest sens evoluează relaţiile româno-germane, vă pot asigura.

Realizator: Este un lucru bun, pentru că vine de la o persoană care a fost ambasador acolo.

Lazăr Comănescu: Şi să nu uităm un lucru, care totuşi trebuie menţionat. De departe Germania este partenerul nostru economic numărul unu.

Realizator: Aşa este.

Lazăr Comănescu: Peste 20 de miliarde de euro schimburi bilaterale şi poate alt aspect foarte important: e Germania şi există percepţia despre Germania, patria tehnologiei, super tehnologiei ş.a.m.d. Balanţa comercială româno-germane este destul de echilibrată. Sigur, este un deficit în cazul României...

Realizator: Nu neapărat importăm noi mai mult, ci...

Lazăr Comănescu: Nu, şi exportăm produse care s-au dovedit performante. Sigur, un caz foarte bine cunoscut este cel al Dacia, Duster şi Loganul şi toate astea, dar nu numai. Deci, mai departe. În România, sigur, am vrea mai multă prezenţă germană, dar eu cred că în condiţiile în care ai peste 300 de mii de locuri de muncă create de companii cu capital german nu e ceva de neglijat. Sau vă mai dau un alt exemplu... şi aici daţi-mi voie să ies puţin din ceea ce mă caracterizează, zic eu, nu ştiu dacă e chiar aşa, modestia, dar în perioada cât am fost la Berlin şi mă bucur foarte mult că o bancă dintre cele mai importante, germane, chiar dacă în ultimul timp a trecut poate prin anumite, să spunem aşa, situaţii mai interesante, Deutsche Bank şi-a externalizat întregul său serviciul de informatică în România şi vorbeam cu directorul centrului de la Bucureşti...

Realizator: Este un lucru extraordinar ce ne spuneţi.

Lazăr Comănescu: Sunt peste 500 de oameni români angajaţi acolo şi toţi sunt IT-işti de primă mână şi perspectiva este să crească mult peste încă o dată. Deci, mai vedem.

Realizator: Sunt veşti foarte bune.

Lazăr Comănescu: După aceea vreau să vă spun că, acum revenind la domeniul politicii externe clasice. Cu Germania avem un dialog foarte intens pe teme legate de vecinătatea estică. Şi să nu uităm că singurul lider dintr-o ţară membră a Uniunii Europene care a vorbit public despre o perspectivă europeană a Republicii Moldova a fost cancelarul Merkel.

Realizator: Aşa este. Am senzaţia că a abandonat şi dânsa, dar...

Lazăr Comănescu: Nu, aici, iar daţi-mi voie să fac din nou o mică paranteză, că s-a vorbit foarte mult şi s-a comentat foarte mult pe afirmaţia lui Juncker cum că nu vor mai fi aderări în mandatul Comisiei.

Realizator: Urma să o invoc.

Lazăr Comănescu: Sigur, eu pot să fiu de acord că eventual putea să găsească altă formulare. Dar el nu a vorbit decât despre o realitate. Negocierile de aderare, cel puţin până acum nu a fost nicio negociere de aderare, luată individual, care să nu dureze cel puţin cinci-şase ani, tot procesul. Dacă negocierile cu ţările din Balcanii de Vest, cu Serbia au început acum, alaltăieri sau când s-a deschis primul capitol sau primele capitole.

Realizator: Dar cu cele trei au început deja la semnarea Acordului de Asociere cu Moldova...      

Lazăr Comănescu: Nu, vorbim despre negocieri de aderare, nu de asociere, vorbim despre aderare. Mai sunt patru ani din Comisia actuală Juncker.

Realizator: Domnule ministru, eu sunt de acord, dar nu mai sunt vremurile de atunci, urgenţa este alta acum.

Lazăr Comănescu: Evident şi acum să vă spun o chestiune, că mai devreme sau mai târziu va trebui să se discute şi acest aspect la nivelul Uniunii Europene. Nevoia de adaptare internă a Uniunii Europene pentru a putea să primească noi membri este o chestiune esenţială, nu vreau să discut despre alte chestiuni legat, pentru că este o întreagă discuţie dacă şi se va pune sau nu problema până unde, cât geografic se va putea extinde Uniunea Europeană, deja sunt alte lucruri. Dar uitaţi-vă că după ani buni, Turcia a fost...

Realizator: După ani buni de ţinut, totuşi, pe pauză.    

Lazăr Comănescu: Iată, cu Turcia acum s-a făcut ceea ce aş putea numi eu o străpungere în procesul acesta de apropiere.

Realizator: Da, dar domnule ministru, haideţi să fim corecţi. A fost, l-am avut pe ambasadorul Turciei care a spus, domnule ne-au ţinut pe hold, cum se spune în engleză, ne-au ţinut pe pauză ani de-a rândul, adică...

Lazăr Comănescu: Domnule Cumpănaşu, aşa este, dar vedeţi că, până la urmă, judecata din urmă poate...

Realizator: Mă rog, acum nevoia este mai mare.

Lazăr Comănescu: Lumea realizează mai bine în momentul de faţă, în situaţii complicate, ca să nu spun dificile, ce rol poate să joace o ţară sau alta şi este de domeniul evidenţei că noi, când vorbim despre consolidarea securităţii şi stabilităţii în vecinătatea estică a Uniunii Europene, dar mai ales în cea sudică, Turcia, vorbeam despre nevoia de a ţine seama de actorii care există.

Realizator: Sigur. Este un pilon fundamental al nostru. 

Lazăr Comănescu: Însă mi-aş permite să revin un pic la o întrebare din partea de început a discuţiei noastre, apropo de priorităţi.

Realizator: Vă rog.

Lazăr Comănescu: Unul dintre domeniile la care ţin enorm de mult să se facă paşi înainte este ceea ce eu numesc dimensiunea economică a politicii externe româneşti, diplomaţia economică şi aici am în vedere, pe de o parte, hai să spunem aşa arhitectura naţională, cu responsabilităţi în acest domeniu, iar pe de altă parte am în vedere calitatea şi eficienţa reprezentării noastre externe şi aici sunt într-o discuţie şi mă bucur foarte mult că discutăm foarte aplicat cu vicepremierul Costin Borc care are aceeaşi abordare.

Realizator: Vă referiţi la Institutul de Comerţ Exterior?

Lazăr Comănescu: Nu numai. Vorbesc în primul rând, ştiţi, dacă ne uităm puţin la trecut, dimensiunea de comerţ exterior, Departament de Comerţ Exterior, cum s-a numit el, am mai spus-o, înainte de a venit la Ministerul de Externe, s-a plimbat,  a fost plimbat de la un minister la altul, rupte chestiuni care sunt relevante din perspectiva relaţiilor externe, de exemplu turismul. Noi vrem să promovăm România, turismul este o formă până la urmă de comerţ exterior. Turismul era într-o parte, IMM-urile care sunt actori esenţiali pentru o economie viguroasă, energia în altă parte, Departamentul de Comerţ Exterior în altă parte, vă daţi seama că aceste deficienţe organizaţionale nu puteau să nu aibă efect asupra întregului demers al nostru legat de consolidarea prezenţei româneşti în exterior, în dimensiunea sa economică. Şi aici nu mă refer doar la componenta Uniunii Europene, am în vedere în mod deosebit revigoarea relaţiei noastre cu alte ţări, vedeţi şi dumneavoastră că toţi fac aşa şi este nevoie de umblat foarte serios în această privinţă şi eu sper ca împreună cu colegul Costin Borc să avansăm, într-un viitor nu foarte îndepărtat, pentru că este vorba de un mandat de un an de zile, dar cel puţin să fim în măsură să dezvoltăm şi să sperăm noi să instituim un cadru care să facă, să ducă la o eficienţă mult superioară a întregului nostru demers de diplomaţie economică.

Realizator: Domnule ministru, mai luăm o scurtă pauză de publicitate şi revenim.     

Lazăr Comănescu: La dispoziţia dumneavoastră.

*

Realizator: Am revenit. Domnul ministru de externe Comănescu este în mare formă, suntem pregătiţi aici cu lasatoarele că tot este la modă acuma cu Rusia şi cu toate războaiele de pe planetă.

Domnule ministru, cred că v-aţi pregătit apărarea. Ce facem cu Ministerul de Externe? Sunteţi mulţumit de cum arată structura, personalul, tot ce aţi găsit acolo? Aţi mai fost ministru de externe odată, ca să le spun oamenilor - îmi cer scuze, eu ştiind aceste lucruri am considerat că le ştie toată lumea. Bine, aţi fost ministru de externe, aţi fost ambasador în Germania, aţi fost şeful Reprezentanţei României la Comisia Europeană la Bruxelles. Adică sunteţi unul dintre diplomaţii cei mai grei din Ministerul de Externe şi de aceea vă şi întreb, eu nu vă spun părerea mea, vă întreb pe dumneavoastră.

Lazăr Comănescu: Domnule Cumpănaşu, aşa într-un registru mai de glumă, aş putea să spun că Ministerul de Externe l-am găsit acolo unde l-am lăsat...

Realizator: Este exact aici...

Lazăr Comănescu: Este pe Aleea Alexandru, deci este tot acolo, şi aş mai spune că este bine acolo, deşi o problemă pe care va trebui să o rezolvăm, mai ales în perspectiva preluării de către România, exersării de către România în 2019, în a doua jumătate a anului, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, este foarte serioasă, a devenit extrem de serioasă şi urgentă în urma unui noi sediu al ministerului. Şi, mă rog, sper să pot să determin împreună cu colegii, cu colaboratorii, se facă nişte paşi în această privinţa, mai ales că un cadru de acţiune a fost creat, şi-i mulţumesc lui Bogdan Aurescu pentru acest lucru. Revenind acuma...

Realizator: Ce înseamnă eleganţa între miniştrii de externe! Rar...

Lazăr Comănescu: Nu! Dar de ce? Nu este vorba de.. Ştiţi, acolo unde cineva a făcut un lucru bun, a nu spune acest lucru mie mi se pare aproape, nu lipsă de politeţe, este mai mult decât atât sau mai puţin decât atât.

Realizator: Eu sunt perfect de acord cu dumneavoastră, domnule ministru. Este o raritate în România, nu o normalitate.

Lazăr Comănescu: Şi vreau să vă mai spun ceva. Şi acuma revenind, sigur Ministerul de Externe funcţionează, dacă vreţi, depinde foarte mult de resursa umană pe care o are şi, din acest punct de vedere, daţi-mi voie, sigur că sunt lucruri corijibile, de îmbunătăţit, dar şi aici vreau să apreciez efortul pe care l-a făcut Bogdan... Pentru că, iată că, şi este foarte important acest lucru, dumneavoastră ştiţi că ultimul concurs de intrare în MAE a fost organizat când am fost eu la minister şi abia Bogdan Aurescu a reuşit să mai organizese..., a lansat, este adevarat, Titus Corlăţean în 2014 procesul, dar motivaţia a fost aceea de austeritate bugetară ş.a.m.d...

Realizator: Din 2008 până în 2014 nu s-a mai lansat niciun concurs?

Lazăr Comănescu: Nu, nu a fost niciun concurs... Vă daţi seama, adică este o chestiune care...

Realizator: Şase ani de zile nu s-a mai angajat?

Lazăr Comănescu: Şi concursul care a fost lansat în 2014 abia s-a finalizat acum, cu puţin înainte de a veni eu, şi la acest concurs, ca urmare a acestui concurs au intrat 15 noi oameni în MAE.

Realizator: Fatastic! Deci opt ani de zile...

Lazăr Comănescu: Este o chestiune care nu mai poate să fie trecută cu vederea şi de aceea eu propun, am şi vorbit cu cei care sunt responsabili în minister, evident că m-a şi surprins acest lucru, dar sunt şi motivaţii întemeiate. Cum am spus, austeritatea asta bugetară a avut efecte şi asupra MAE. Dincolo de asta, vă mai spun  ceva, iară, care este directă consecinţa, în 2007, în 2008, că de aia mi-am permis să vin cu nişte mici date, sper că nu le-am pierdut. Media de vârstă în Ministerul de Externe, da, daţi-mi voie...

Realizator: Ca orice bun diplomat, bine documentat.

Lazăr Comănescu: Da. Media de vârstă în MAE în 2007-2008, 37,9 ani. Acum am ajuns la vreo 44.

Realizator: Din cauza lipsei de noi oameni.

Lazăr Comănescu: Acesta este un aspect pe care pe care am vrut... Şi de aceea cât mai repede, în prima parte a anului viitor îmi propun să organizez un concurs de admitere cel puţin pentru vreo 40 de locuri.

Realizator: Ar fi extraordinar.

Lazăr Comănescu: Pentru că este nevoie de împrospătare. Şi mai este un efect al acestei situaţii. Pe fondul în care nu s-au putut realiza concursuri, după părerea mea a sporit dincolo de necesar ceea ce aş numi eu instituiţia detaşărilor.

Realizator: Ah, da, sigur. Magistraţi detaşaţi, dar şi detaşarea de la externe la...

Lazăr Comănescu: Staţi un pic, nu, să ne lămurim. Deci sunt câteva zone în care detaşarea este absolut necesară. Vă dau un exemplu doar, doar unul dintre ele: Reprezentanţa noastră pe lângă UE. Reprezentanţa pe lângă UE a unei ţări membre, a unui stat membru este o reflectare în miniatură, grosoo modo, a structurii guvernametale a unei ţări. Şi prin urmare, în această Reprezentanţă, pe lângă diplomaţii hai să spunem clasici din MAE, ca profesionişti ca atare, ai şi detaşaţi experţi din celelate ministere şi care au statut diplomatic. Deci asemenea detaşaţi nu sunt puşi în discuţie. Sunt însă, şi trebuie să admitem asta, sunt însă şi detaşări care, mă rog, să le spunem aşa, sunt rezultatul unei abordări hai să-i spunem amabile din partea ministerului vizavi de exprimarea unor dorinţe dintr-o parte sau alta. Eu aş vrea ca asemenea lucruri să se cam termine. Acolo unde este nevoie, pentru că sunt sectoare, repet, şi instituţii care trebuie reprezentate, dar acolo unde un tânăr diplomat dacă era... în primul rând vigoarea pe care ţi-o aduce... asta este un aspect. Al doilea este şi o consecinţă într-un fel a ceea ce s-a întamplat în zona resurselor umane, domnule, nu este normal ca piramida ministerului aproape să - mă refer la personalul diplomatic - gradele superioare să fie un număr mult mai mare decât dacă comparăm cu situaţia din alte ministere de externe, parcă la noi este mult prea mare. Ştiţi, comparaţia este poate, mutatis mutandis, nu aş vrea să ajungem la o chestiune de genul despre care se vorbea cândva cu referire la anumite ţări din anumite zone care au armate cu mai mulţi generali decât soldaţi.

Realizator: Foarte interesantă observaţia.

Lazăr Comănescu: Deci o spun în modul cel mai responsabil.

Realizator: Deci s-au făcut şi avansări cam....

Lazăr Comănescu: Deci aici lucrurile trebuie un pic avut grijă de ele pentru că... este adevărat, dacă nu ai avut concursuri şi oamenii între timp au avansat, inclusiv în vărstă, că şi criteriile pentru avansare după părerea mea trebuie un pic ajustate, pentru că repet, simplul fapt că ai luat, ai un număr de ani, că ai fost la conducerea unui birou, a unei direcţii un număr de ani sau simplul fapt că ai făcut nu ştiu câte studii, burse sau stagii, sigur sunt importante, dar cred că o mai bună proporţionare a acestor segmente în evaluarea unei performanţe, unui diplomat care vrea să avanseze în grad, este nevoie de un plan mai bun... pentru că poţi să fii director, o spun foarte sincer sau şef de serviciu, stai trei-patru ani, contează nu ştiu câte puncte, dar s-ar putea ca performanţa ta în calitatea respectivă să fie cel puţin discutabilă. După cum sunt tineri care de dimineaţa până seara, şi dovedesc performanţă deosebită, nu poţi să nu întruneşte numărul de puncte necesare pentru ca să poată să avanseze pentru că el nu a fost la nu ştiu ce bursă, dar iertaţi-mi expresia, nu foarte academică, îi sar capacele muncind şi muncind bine. Şi iar acum, ce să fac, nu pot să nu fiu subiectiv într-un fel, nu vreau câtuşi de puţin să diminuez din importanţa muncii diplomatice pe care o face orice misiune pe care o avem, dar credeţi-mă că efortul care se face în cadrul Reprezentanţei României la UE, acolo este practic foc continuu. Şi în alte părţi. Cunosc bine zona. Sunt acolo nişte copii, până la urmă pot să le spun, care sunt de toată isprava. Ei, ei nu pot să fie promovaţi că nu au nu ştiu ce număr de ani că nu au fost şi ei într-un post ăsta de conducere cât de mic.

Realizator: Aşa este.

Lazăr Comănescu: Aici va trebui şi vă spun, nu las lucrurile să nu fie şi mai bine gestionate.

Realizator: Cu siguranţă le-aţi dat nişte veşti bune unora şi veşti proaste altora din minister, dar măcar aţi spus lucrurilor pe nume şi să ştiţi că eu sunt perfect de acord cu dumneavoastră.

Lazăr Comănescu: Nu sunt veşti proaste, le spun, cine şi-a câştigat anumite drepturi, eu nu le pun în discuţie, dar nu vreau să detaliez mai mult...

Realizator: Şi nici să continue această practică. Domnule ministru, cu siguranţă ceea ce ....este important, pentru că contează foarte mult să recunoaştem şi lucrurile care pot fi îmbunătăţite şi le-aţi spus destul de direct. Vreau să vă mai pun câteva întrebări, pentru că este ultima parte a emisiunii. Nu aş vrea să ratăm relaţia României cu Statele Unite, pentru că este unul dintre aspectele principale ale politicii externe ale României. Cum o vedeţi evoluând? Haideţi să prindem şi scutul de la Deveselu pentru că este principalul, a devenit principala ţintă a celor care vor să lovească în relaţia noastră cu Statele Unite, deşi parteneriatul strategic este mult mai complex decât scutul de la Deveselu. Cum vedeţi dumneavoastră evoluând această relaţie?

Lazăr Comănescu: Domnul Cumpănaşu, calificativul relaţiei româno-americane cred că nu e deloc exagerat dacă este acela de excelent. Asta nu înseamnă că într-o relaţie care este excelentă şi între parteneri autentici nu se pot discuta şi chestiuni care sunt perfectibile, fie că e vorba de o parte sau de cealaltă, definitiv. Dar asta este realitatea. Sigur că da, una dintre priorităţi, şi aici sper ca şi Ministerul de Externe să poată să aibă contribuţia sa, este ca să dăm şi aici mă bucur foarte mult şi pot să vă spun acest lucru. Deci, când a avut loc întâlnirea de la Washington între preşedintele nostru şi vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii s-a discutat şi în alte întâlniri ulterioare cu reprezentanţi ai Washingtonului, s-a discutat foarte mult despre aducerea tuturor dimensiunilor parteneriatului strategic româno-american la substanţa şi greutatea pe care o are zona politică...

Realizator: Securitatea.

Lazăr Comănescu: ... de securitate şi militară. Şi zona economică este una dintre ele şi ceea ce pe mine cel puţin mă bucură este să fi constatat şi o spun asta şi pe baza unor discuţii pe care le-am avut şi înainte de a veni la Ministerul de Externe din poziţia anterioară, dar şi după aceea, cu ambasadorul Klemm, aici la Bucureşti. Mă bucur foarte mult să constat că şi de partea americană există această dorinţă şi disponibilitate şi interes de consolidare şi a acestei dimensiuni.

Realizator: De a creşte investiţiile.

Lazăr Comănescu: Exact. De asemenea, foarte important e dimensiunea cultural-ştiinţifică a parteneriatului. Şi eu cred că a fost acum recent reuniunea Task Force-ului, care gestionează, este un mecanism bilateral de evaloare a modului cum merge parteneriatul şi din această reuniune au rezultat câteva lucruri importante care sunt convins că vor permite avansuri serioase. Şi, apropo de Deveselu. Bun...

Realizator: Deveselu este foarte aproape de unde sunt eu, din Caracal. Şi mă bucur că ajuns atât de faimos Deveselu încât eu mă bucur, este o comună de lângă Caracal, la 10 km, nici 10 km. Dar atât de faimoasă a ajuns încât însăşi Putin se referă acum la locul acela pe care eu treceam când eram mic atât de des.

Lazăr Comănescu: Domnule Cumpănaşu, aşa este. Şi sigur s-a reacţionat în diverse momente la diverse luări de poziţie, exprimări de poziţie din partea unor oficiali mai înalţi sau mai puţin înalţi pe tema asta. În primul rând, sigur, nu spun nicio noutate. Este foarte clar şi lucrurile se înţeleg, dar aici avem de-a face şi cu configuraţii geostrategice, poziţionări ş.a.m.d. Realitatea este că aici este vorba despre un proiect care nu şi-a propus, nu îşi propune şi nu îşi va propune niciodată să fie conceput ca o chestiune adversarială vizavi de o ţară precum este Rusia. Motivaţia este de alta. Şi aici evident la contra argumentul, bine, bine că s-au făcut progrese cu Iranul de ce mai e nevoie. Lucrurile sunt mai complicate pentru că dacă ne uităm acum la tot felul de actori non-statali şi tot ce vrei, deci se justifică pe deplin nevoia consolidării capacităţii Alianţei, inclusiv printr-un asemenea proiect, pentru a face faţă provocărilor viitoare. Dar aş vrea, legat de acest lucru, am impresia că nu a fost observat, eu l-am reţinut şi cred că aproape citez, ştiţi că a fost preşedintele parlamentului rus aici...

Realizator: Da, a Dumei de Stat.

Lazăr Comănescu: Şi ştim, nu mai reiau ce s-a spus, dar el a spus o chestiune pe care eu am receptat-o şi pe care "A bon entendeur, salut!" cum s-ar zice. Dacă nu mă înşel, a spus ceva cam aşa - fiind întrebat de Deveselu – „Sigur că da, este o decizie a autorităţilor române pe care noi o respectăm”. Cine vrea, "A bon entendeur, salut!" sau dacă vreţi, eu am interpretat-o într-un fel sau eu am înţeles-o într-un fel. Adică lumea îşi dă seama că sunt nişte realităţi care sunt realităţi...

Realizator: Şi dânsul este al treilea om în stat în Rusia, dar în acelaşi...

Lazăr Comănescu: Şi când o spune al treilea om din stat, mie mi se pare că nu este un lucru care să fie ignorat.

Realizator: Aşa este, dar pot să vă dau alte exemple, de vicepremieri, de mă rog...

Lazăr Comănescu: De acord cu dumneavoastră, dar ştiţi...

Realizator: Este un semn, totuşi, bun.

Lazăr Comănescu: Eu nu spun că este un semn sau nu este un semn, eu spun că este un fapt.

Realizator: Este un fapt. Domnule ministru, mai avem cinci minute, o să fiu telegrafic cu dumneavoastră. Pentru a încheia cu SUA, cu liberalizarea vizelor. Cum vedeţi, când, cum? Cum decurg negocierile?

Lazăr Comănescu: Dumneavoastră ştiţi foarte bine că acolo este o chestiune legată de nivelul de admisibilitate, de permisibilitate, câţi răspund unor cerinţe ş.a.m.d. Lucrăm intens în acest sens, este un obiectiv permanent pe agenda noastră, încercăm şi trebuie să o spun, este inclusiv un aspect care a rezultat din discuţiile cu partenerii noştri americani. Încercăm şi sunt convins că vom putea face mai mult, inclusiv pe linia sensibilizării opiniei publice şi factorul Congresul american, inclusiv prin aportul unei, sper eu, mai coagulate asertivităţi a reprezentanţilor comunităţii româneşti din SUA.

Realizator: Altfel spus, diaspora românească să facă mai mult pentru a conştientiza pe americanii de acolo.   

Lazăr Comănescu: Nu, aş reformula-o un pic, mai nuanţat. Altfel spus, sunt absolut convins că diaspora românească are o percepţie tot mai puternică legată de aportul pe care poate să-l aibă.

Realizator: Ne putem gândi la un termen aşa, relativ? 

Lazăr Comănescu: Daţi-mi voie să vorbim despre o asemenea temă într-o discuţie ulterioară.

Realizator: Bun. Mergem mai departe. Mi se pare corect. Dacă nu avem un răspuns, nu îl dăm. În ceea ce priveşte ISIS, oamenii sunt speriaţi, Statul Islamic, şi pe bună dreptate, peste tot în lume. România este o ţintă a acestei organizaţii?

Lazăr Comănescu: Eu sper că nu, dar asta nu înseamnă...

Realizator: Din informaţiile pe care le aveţi.

Lazăr Comănescu: Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim extrem de atenţi, de altfel este una dintre explicaţiile pentru care România face parte din coaliţia aceasta internaţională pentru combaterea a Daesh.

Realizator: Daesh, tot creşte, da. 

Lazăr Comănescu: Şi vedeţi că aici, iar, simt nevoia să mă refer la un aspect care este esenţial în găsirea unei soluţii. În primul rând şi aici trebuie căutate rădăcinile.

Realizator: În această emisiune numai despre asta am vorbit, despre rădăcini. Aşa este, da.

Lazăr Comănescu: Rădăcinile şi când spun rădăcini şi să ştiţi că am discutat despre asta şi la ultima reuniune a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene, vedem şi dincolo de combaterea armată.

Realizator: Corect.

Lazăr Comănescu: A acestui actor nedefinit, până la urmă, trebuie un pic de efort de a vedea sursele de finanţare, sursele de aprovizionare şi aici este foarte important consolidarea dialogului cu actorii care au relevanţă deosebită în regiune, în jurul regiunii şi dincolo de ea. Asta este o chestiune esenţială.

Realizator: Domnule ministru, aşa este. Am discutat de foarte multe ori în emisiunea aceasta despre cauze, finanţare ş.a.m.d. Voiam doar să lămurim, au fost diverse declaraţii făcute, dacă România este pe harta, din informaţiile pe care le aveţi - sigur, ca ministru de externe primiţi foarte multe informaţii de la toate ambasadele, de la alte instituţii cu care cooperaţi - dacă România este văzută ca o potenţială ţintă?

Lazăr Comănescu: Mă limitez la a spune că este un fenomen pe care trebuie să-l tratăm cu maximă atenţie.

Realizator: Acum, pe final de emisiune - ştiţi, aveam atât de multe de discutat cu dumneavoastră...

Lazăr Comănescu: Data viitoare...

Realizator: Încât aş vrea să mai programăm vreo două emisiuni, până vă terminaţi mandatul, bineînţeles, că nu mai devreme. Nu vrem  să veniţi aşa în fiecare lună, că trebuie să aveţi şi rezultatele ca să le prezentaţi...

Lazăr Comănescu: Mai avem şi treabă de făcut. Asta nu înseamnă că nu este important ce am făcut astăzi.

Realizator: Domnule ministru, domnule ambasador, este o relaţie pe care o simţeam redeschisă şi aş vrea să vă întreb cum a fost şi după ce se termină mandatul aici, cum a fost şi dacă v-aţi întoarce consilier prezidenţial al domnului Iohannis pe politică externă? Eu simt că preşedintele Iohannis - aşa cum dumneavoastră aţi fost deschis şi eu sunt deschis - a suferit după plecarea dumneavoastră, neavându-vă lângă şi cât aţi fost acolo am fost cel care a spus că în politica externă Klaus Iohannis nu a greşit cu absolut nimic. În politica internă este altceva, avem opinii diferite, dar ele ţin de politica internă. În politica externă însă n-aş avea un lucru pe care să îl reproşez preşedintelui. V-aţi întoarce înapoi la Cotroceni?

Lazăr Comănescu:  Daţi-mi voie să răspund un pic altfel, nu ştiu dacă aţi urmărit momentul instalării mele la MAE, când am avut...

Realizator: Alături de preşedinte...

Lazăr Comănescu: Preşedintele, premierul, şi acolo am spus ceva care, mă rog, aşa, despre faptul că am un dublu sentiment, pe de o parte, faptul că, sigur, că m-am întors la externe, le-am spus colegilor bine v-am găsit şi am mai spus multora bine v-am regăsit. Asta era partea, să spunem aşa, veselă a acestui sentiment dublu dimensional. Pe de altă parte, am spus şi celălalt lucru că, sigur, şi a fost o onoare să vin la Cotroceni şi evident îi sunt recunoscător pentru faptul că s-a gândit la mine domnul preşedinte, dar pe acest fond, dacă vreţi - evit să folosesc un calificativ - dar pe acest fond de sporire a distanţei, fizic vorbind, instituţional între Cotroceni şi MAE, am rămas şi rămân în continuare, şi mă bucur de acest lucru, pentru că şi domnul preşedinte a fost de acord, sunt parte a echipei. Şi nu vă ascund că unul dintre lucrurile la care ţin foarte mult este ca cel puţin în domeniul politicii externe relaţia interinstituţională, între instituţiile cu responsabilităţi în materie să funcţioneze pe cât posibil perfect şi vă asigur că în ceea ce priveşte MAE va continua în acelaşi mod.

Realizator: Şi v-aţi întoarce, dacă ar fi la un moment dat cazul.

Lazăr Comănescu: Deciziile aparţin altora, nu mie.

Realizator: Nu, dacă vi s-ar face oferta. Am înţeles.

Lazăr Comănescu: Am spus. Este o plăcere deosebită să fii colaborator, să lucrezi împreună cu actualul preşedinte al României.

Realizator: Am înţeles. Colegii îmi fac semn că am încheiat emisiunea dar mai am o întrebare. Sunteţi un diplomat foarte bun, dar nu am aflat dacă, nu ştiu, bănuiesc că aveţi şi dumneavoastră nişte hobiuri, faceţi ceva în timpul liber?

Lazăr Comănescu: Da. Dacă aş avea timp aşa mai mult, aş umbla tot timpul pe munte.

Realizator: Da.

Lazăr Comănescu: Punctul unu. Punctul doi, aş juca şah.

Realizator: M-aţi lăsat mască.

Lazăr Comănescu: Punctul trei, istoria este o pasiune..

Realizator: Şi pentru mine, recunosc.

Lazăr Comănescu: Nu vă ascund că şi geografia, pentru că sunt două chestiuni, geografia te învaţă, te ajută să înţelegi lumea în spaţiu, istoria în timp.

Realizator: Istoria şi geografia sunt vitale pentru orice diplomat, adică la un moment dat, dacă nu iubeşti geografia degeaba faci diplomaţie.

Lazăr Comănescu: Dar vă spun, apropo de... Când am fost la Berlin, Berlinul e o capitală unde pentru un diplomat este realmente o şansă să lucrezi. Dar ce mi-a lipsit acolo era că cel mai apropiat munte sau zonă muntoasă de Berlin este la vreo 280 km. Şi mă rog, nu prea era timp, nu schiez că, mă rog, de când eram student nu am mai schiat, dar să merg pe munte aşa de unul singur, nu numai de unul singur, să urc, să cobor, să mă uit, asta este o chestiune care pentru mine - mă rog, sunt născut în zona montană, probabil că şi de acolo vine...

Realizator: Vâlcea.

Lazăr Comănescu: Păi da, sunt la poalele munţilor Căpăţânii, aşa că de la mine, de acasă şi până la 2.000 metri aproape fac vreo trei ore jumătate, dacă mă forţez un pic pe picioare, patru. Şi am făcut de multe ori drumul ăsta.

Realizator: Domnule ministru, mulţumesc că mi-aţi răspuns şi la această întrebare şi vă mulţumesc că aţi venit cu deschiderea pe care...

Lazăr Comănescu: Plăcerea este de partea mea şi vă mulţumesc că mi-aţi oferit această posibilitate.

Realizator: Deschiderea pe care o ştiam, cu profesionalismul pe care îl ştiam, şi faptul că aţi avut, aşa, o anumită relaţie directă cu cetăţeanul, adică nu v-aţi ferit, nu aţi fost diplomatul acela atent tot timpul la ceea ce spune, aveţi prea multă experienţă pentru a face asta, dar să ştiţi că şi eu îi mulţumesc domnului Klaus Iohannis că v-a ales pentru politica externă, pentru că a făcut un bine România sau a făcut un bine şi României.

Lazăr Comănescu: Sunteţi foarte amabil.

Realizator: Este o părere, mi-aţi exprimat-o de când aţi fost numit, ales consilier prezidenţial de către preşedinte, pentru că politica externă a României a fost, a rămas constantă şi a rămas una dintre constantele apreciate de către toţi partenerii noştri. Restul, nu discut. La nivel de politică internă, lucrurile să le comenteze alţii, să facă alţii... Dumneavoastră sunteţi ministru de externe, eu sunt la "Ambasador România", ne ocupăm de politica externă. Vă mulţumesc încă o dată pentru că aţi venit şi să ne vedem cu bine la o viitoare emisiune...

Lazăr Comănescu: A fost o plăcere.

Realizator: Pentru multe alte subiecte pe care nu le-am abordat astăzi.

Lazăr Comănescu: A fost o plăcere şi pentru că suntem la final şi nu mai e decât, practic o săptămână până la Crăciun, daţi-mi voie să vă urez "Sărbători fericite", un nou an aşa cum vi-l doriţi şi, prin dumneavoastră, de ce nu, să le urez acelaşi lucru telespectatorilor dumneavoastră.

Realizator: Mulţumim foarte mult. Şi acelaşi lucru şi dumneavoastră şi familiei. Dragii mei, o seară plăcută în continuare!