Prima Pagina

Teme de campanie

Un angajament pe termen lung pentru PACE

România contribuie la consolidarea capacității, cunoștințelor, resurselor și instrumentelor ONU menite să sporească eficacitatea activităților sale, în special prevenirea și medierea conflictelor. Menținerea păcii rămâne unul dintre instrumentele cele mai eficiente aflate la dispoziţia ONU. România înregistrează peste 25 de ani de contribuție neîntreruptă cu trupe la 17 misiuni ONU de menținere a păcii. Primii observatori militari români au fost desfășurați în 1991 în cadrul Misiunii ONU Irak-Kuweit (UNIKOM). 

De atunci, mai mult de zece mii de căști albastre din România au servit sub drapel ONU în întreaga lume. În prezent, personalul nostru militar, polițienesc și de protecție participă la zece operațiuni de menținere a păcii și la două misiuni politice speciale.

Unul dintre primii contributori euro-peni cu ofițeri de poliție și jandarme­rie la misiunile ONU, România este singurul stat membru care oferă unități de protecție a oficia-lilor ONU, cu un număr total de 420 de ofițeri detașați începând din 2004. 

Drept recunoaștere a înaltului său profesionalism, Serviciul Român de Protecție și Pază a devenit, prin Centrul de Excelență de la București, partener în programul de formare pentru personalul de protecție și securitate al ONU.

România a integrat instruirea în domeniul drepturilor omului drept o componentă centrală a pre­gătirii înainte de   desfășurarea în tea­trul de operațiuni, pentru a identifica mai bine situațiile de risc și pentru a respecta demnitatea potențialelor victime. 

Ca rezultat al implementării Rezoluției 1325 (2000), 15% dintre ofițerii de poliție români care participă la misiunile ONU sunt femei. În anul 2015, titlul „International Female Police Peacekeeper“ a fost acordat ofițerului român Raluca Domuța, membră a Misiunii ONU din Haiti (MINUSTAH). Mai mult, o femeie ofițer de poliție român a fost numită șef de operațiuni în cadrul Misiunii ONU în Liberia (UNMIL). 

Creșterea rezilienței în interiorul societăților va primi o atenție deosebită pe parcursul viitorului mandat la CSONU. Conștientizarea provocărilor, implicarea cetățenească și mecanismele politice interne viabile sunt esențiale pentru implementarea unor soluții 
durabile. România salută contribuția din ce în ce mai mare a femeilor, a tinerilor, a sectorului privat, a mediului academic și a societății civile la eforturile de susținere a păcii.

Promovarea educației pentru pace este un alt angajament de lungă durată al României. Educația contribuie la construirea unor societăți incluzi­ve și la promovarea dezvoltării, sti­mulând incluziunea  socială, toleranța, înțelegerea recipro­că și răspândirea unei culturi a păcii. Condusă de acest imperativ, România a oferit și continuă să ofere programe educaționale studenților din Africa, Orientul Mijlociu, Asia și America Latină.

Perspectivele păcii stau sub amenințarea constantă a proliferării armelor. Ne angajăm pentru intensificarea eforturilor în domeniile dezarmării, controlului armelor și neproliferării. România susține cu fermitate relevanța Tratatului de neproliferare nucleară ca bază a regimului juridic internațional al neproliferării și dezarmării nucleare de care depinde viitorul nostru al tuturor.

 

Un angajament pe termen lung pentru JUSTIȚIE

Respectarea dreptului internațional este unul dintre cei mai importanți piloni ai politicii externe și o trăsătură constantă a relaționării țării noastre cu alte state. Această viziune se datorează anilor care au precedat naș­terea Națiunilor Unite și a fost cel mai bine prezentată în cuvintele marelui diplomat român, fost președinte al Adunării Generale a Societății Națiunilor, Nicolae Titu­lescu,  care spunea, în 1937: „ființa umană își poate împlini destinul nu­mai în pacea creată de ordinea juridică”.
Recunoscând faptul că întărirea statului de drept este un proces permanent atât la nivel național, cât și la ni­vel internațional, România s-a străduit în permanență să contribuie la dezvoltarea unor instrumente eficiente pentru punerea în aplicare a cadrului normativ internațional existent.
Ca dovadă a acestui angajament, România a recunoscut, în 2015, jurisdicția obligatorie a Curții Inter­naționale de Justiție, demonstrând încă o dată convingerea fermă că dreptul este baza bunei funcționări a societății internaționale. Prin proclamarea încrederii sale în rolul Curții ca garant al supremației legii în relațiile internaționale, România și-a reafirmat hotărârea de a-și plasa politica externă sub imperativul respectării stricte a acesteia.
România sprijină eforturile de ameliorare a cooperării internaționale în combaterea terorismului și consi-deră că este necesar ca dreptul in­ternațional să contribuie la efi­ciența și legitimitatea activităților anti­teroriste.
Respectând rolul jurisdicțiilor națio­nale în sancționarea infracțiunilor comise pe teritoriul lor sau care le afectează cetățenii, România și-a asumat un rol activ în dezbaterea globală privind judecarea faptelor de terorism într-un organism internațional, punând în discuție 
posibile noi abordări pentru comba­terea fenomenului, în conformitate cu obligațiile existente.
Rămânem convinși de necesitatea continuării acestui proces de reflecție, atât ca mijloc de depășire a obstacolelor actuale din justiția penală precum și ca o 
opțiune de bună guvernare prin instrumente juridice vizând combaterea impunității și asigurarea drepturilor victimelor.
Găzduind peste 20 de minorități naționale ce participă pe deplin la viața publică și se bucură de o gamă largă de drepturi specifice, România recunoaște bogăția diversității etnice, culturale și religioase conține în structura fiecărei societăți. 
În România, re-prezentanții minorităților naționale sunt liberi să își formeze propriile organizații, iar prezența lor în Parlamentul României este garantată de Constituție.
Pledăm pentru o cultură a toleranței și a incluziunii, bazată pe principiile și valorile noastre comune și pe instrumentele juridice ale ONU în sfera drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept.
România va continua să participe la eforturile colective de îmbunătățire a cadrului internațional în domeniul drepturilor omului. Considerăm oportună implicarea sporită a comunităţii internaţionale în combaterea discriminării 
rasiale și a xenofobiei, alături de promovarea drepturilor economice, sociale și culturale, în special ale copiilor și tinerilor.

 

 

Un angajament pe termen lung pentru DEZVOLTARE

România este pe deplin angajată în procesul de atingere a celor 17 obiective ambițioase de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030. Susținem o paradigmă de dezvoltare care ia în considerare factorii economici, sociali și de mediu într-o abordare ce sprijină pacea și securitatea, având în vedere că nu există pace fără dezvoltare, nu există dezvoltare fără pace și că pacea și dezvoltarea sunt legate de respectarea drepturilor omului și a statului de drept.

România a devenit un donator emergent de asistență pentru dezvoltare și este pregătită să pună la dispoziția altor state experiența acumulată recent în domeniul reformelor instituţionale. Cooperarea pentru dezvoltare a României se concentrează deja pe domenii în care dispunem de un avantaj comparativ ce decurge din propria experiență de construire a statului, cu accent pe buna guvernare și consolidarea instituțiilor democratice.

Pachetul de asistență pentru dezvoltare se ridică, în prezent, la circa 200 de milioane de dolari și este canalizat în mare parte prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și alte organisme ale ONU, în timp ce asistența bilaterală reprezintă aproximativ 20%.

Ajutorul umanitar românesc vizează asigurarea unui răspuns de urgență bazat pe necesități. Ne străduim să atenuăm presiunea umanitară oferind contribuții financiare organizațiilor umanitare internaționale. 

În strânsă colaborare cu agenții precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), România oferă refugiaților șansa la o nouă viață, 
asigurând un adăpost temporar în Centrul de Tranzit de Urgență de la Timișoara, primul de acest fel din lume.

Salutăm intrarea în vigoare a Acordului de la Paris și ne alăturăm efortului global de a limita creșterea temperaturii globale la sub 2 grade Celsius față de nivelul preindustrial. Pe deplin conștientă de efectele negative ale schimbărilor climatice, România va acționa ferm și în în acest domeniu, având în vedere, în special, situația țărilor deosebit de vulnerabile.

Conservarea și utilizarea prudentă a capitalului natural constituie priorități pentru țara noastră. În calitate de membru al Parteneriatului pentru Munte, România promovează creșterea gradului de conștientizare și multiplicarea angajamentelor pentru dezvoltarea durabilă a zonelor montane. 

Munţii Carpați români adăpostesc cea mai mare zonă de pădure virgină din Europa și o diversitate uimitoare de floră și faună, unică în lume. Ca stat riveran al Mării Negre și având pe teritoriul său Delta Dunării, aflată în patrimoniul UNESCO, România acordă o atenție de­o­sebită  pro­tecției biodiversității și promo­vează utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resur­­­selor ma­­rine ca părți esențiale ale viitorului planetei.