Interviuri

Interviul ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, pentru emisiunea „Călătorii geopolitice”

Vorbitor: 
Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe
Data: 
05.02.2018
Locaţia: 
București
Autor: 
Cristian Gava, RFI

Realizator: O ediţie cu totul şi cu totul specială. Invitatul nostru de astăzi este domnul ministru Teodor Meleşcanu, ministrul afacerilor externe, o personalitate de primă mărime a vieţii diplomatice româneşti, diplomat de carieră de peste patru decenii, nu?

Teodor Meleşcanu: Da.

Realizator: De la mijlocul anilor '60.

Teodor Meleşcanu: Exact.

Realizator: Ataşat pe lângă mari instituţii internaţionale încă din perioada anilor '60, fost director al Serviciului de Informaţii Externe şi ministrul afacerilor externe în repetate rânduri.

Teodor Meleşcanu: Şi patru mandate de senator.

Realizator: Asta în zona politică.

Realizator: Domnule ministru, ascultam recent un discurs pe care îl ţineaţi la o conferinţă în care discutam despre provocările venite din zona estică. Vă propun o călătorie la est de Prut, într-un spaţiu despre care România de multe ori a ştiut foarte puţin, un spaţiu cu care am avut întotdeauna relaţii ambigue. Din punctul dumneavoastră de vedere, astăzi, este Rusia o ameninţare pentru noi? Şi dacă da, ce fel de ameninţare, civilizaţională, militară, culturală?

Teodor Meleşcanu: Aş vrea să încep printr-o mică introducere şi v-aş spune că în zilele în care trăim mediul de securitate este definit mai degrabă de colapsul care a distrus graniţele dintre ceea ce reprezintă, să spunem, spaţiul virtual şi ceea ce este spaţiul real de multe ori dintre abordarea internă, dar şi cu mijloace externe în materie de securitate, ceea ce determină o stare de foarte multă ambiguitate şi de incertitudini, inclusiv în definirea stării de pace şi de război. Aceasta este principala problemă cu care suntem confruntaţi astăzi. În realitate, atunci când vorbim de aceste lucruri, trebuie să înţelegem că este necesară şi o modernizare a modalităţilor de definire a opţiunilor de răspuns pe care orice ţară, inclusiv România, o are, la acţiunile în special cele care se desfăşoară sub pragul Articolului 5 al Tratatului Nord Atlantic. Pentru că Articolul 5 vorbeşte de o agresiune armată care se îndreaptă împotriva unui stat membru al NATO, este considerată ca o agresiune militară împotriva tuturor ţărilor NATO. De aceea, evoluţia cea mai importantă din punctul meu de vedere este faptul că la ora actuală, majoritatea acţiunilor se află sub pragul în care ar putea fi invocat Articolul 5 şi ne gândim la foarte multe instrumente de propagandă, de la tot ceea ce înseamnă posibilitatea de a interveni de o manieră sau alta în funcţionarea instituţiilor unor state.

Realizator: Un nou tip de agresiune.

Teodor Meleşcanu: Un nou tip de agresiune.

Realizator: Suntem pregătiţi pentru acest nou tip?

Teodor Meleşcanu: În cea mai mare măsură suntem pregătiţi, pentru că fiind ţară membră NATO şi a Uniunii Europene avem, printre altele, un obiectiv fundamental, toate aceste state, acela de a reconstrui rezilienţa împotriva unor asemenea atacuri, care, repet, sunt sub pragul Articolului 5, atacuri însă care pot aduce o atingere destul de serioasă la ceea ce înseamnă funcţionarea statului. Şi unul din lucrurile cele mai importante, aş spune, este faptul că a existat o revoluţie extraordinară digitală. În secolul luminilor, ideile au fost cele care au terminat revoluţii şi schimbări fundamentale în ţările din Europa Occidentală şi din România. La ora actuală însă, ne confruntăm cu mijloace de informare în masă digitale în care informaţia este instantanee şi fără frontiere. Ea este anonimă, nu şi-o asumă absolut nimeni şi nu are nicio responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă.

Realizator: Şi de când se întâmplă aşa?

Teodor Meleşcanu: Expresia care se foloseşte acum din acest punct de vedere este colportarea ştirilor false sau "fake news", în engleză, nu ştiu cum se spune în franceză, dacă ai un sinonim.

Realizator: Nu-mi vine acum în minte, mă gândesc.

Teodor Meleşcanu: Bun, până la sfârşitul emisiunii... 

Realizator: Şi Macron spunea tot "fake news".

Teodor Meleşcanu: Tot „fake news”? Dacă domnul Macron spunea „fake news”, atunci pot s-o folosesc şi eu.

Realizator: Legea împotriva „fake news”.

Teodor Meleşcanu: Da, şi din acest punct de vedere, există două elemente care concură la aceste ştiri false, la dezinformare, să-i spunem. O categorie sunt zvonerii, cei care creează şi lansează zvonuri pe diferite mijloace de comunicare. Şi în al doilea rând, sunt răspândacii, cei care nu neapărat cu intenţia vădită de a propaga o anumită idee falsă, ci pur şi simplu uneori din curiozitate, din dorinţa de a îşi informa prietenii, rudele, o răspândesc. De aceea, pentru noi este importantă problema comunicării strategice, împreună cu rezilienţa, creşterea capacităţii a statului, a societăţii, de a face faţă unor asemenea atacuri, creşterea în acelaşi timp a gradului de comunicare strategică, în care nu să te apuci să faci propagandă la rândul tău sau să faci cenzură în ceea ce priveşte mijloacele de informare în masă. Democraţia îţi oferă posibilitatea de a avea o presă liberă şi de a transmite prin intermediul ei, în mod responsabil, ştirile adevărate şi evaluări adevărate despre ceea ce se întâmplă. Din păcate, în zona în care suntem şi noi, şi noi facem acelaşi lucru, încercăm să ne întărim rezilienţa. Recent, cu aproximativ trei luni în urmă, am creat şi la Ministerul Afacerilor Externe un serviciu special, să spunem, de comunicare strategică, un serviciu care urmăreşte tocmai transmiterea de date şi de informaţii care să permită oamenilor să aibă o informare corectă. Şi din acest punct de vedere cred că este una dintre sarcinile cele mai mari pe care le are Ministerul Afacerilor Externe la ora actuală. 

Realizator: Ce rol joacă România în ceea ce înseamnă Parteneriatul Estic? Cum vedeţi implicarea României şi care este viziunea dumneavoastră în legătură cu Parteneriatul Estic?

Teodor Meleşcanu: Da, poziţia României este bazată pe situaţia noastră geopolitică. Şi anume, că suntem la frontiera de est a NATO şi a Uniunii Europene. Pornind de la aceste date, care sunt reale şi obiective, suntem extrem de preocupaţi. România este una dintre ţările cele mai active în Parteneriatul Estic, tocmai pentru că obiectivul nostru este de a încerca să sprijinim toate ţările din jurul nostru şi care reprezintă şi o frontieră de est a UE şi a NATO, pentru ca ele să devină, la rândul lor, reziliente şi să poată face faţă acestui gen de ameninţări pe care le reprezintă colportarea ştirilor false sau „fake-news”-ul. Din acest punct de vedere, noi întotdeauna am pornit de la ideea, şi am susţinut-o personal şi în NATO, şi în UE, că un element de securitate fundamental al ţărilor membre ale UE şi NATO trebuie să îl reprezinte tocmai sprijinul pentru ţările vecine din Parteneriatul Estic şi transformarea acestei politici dintr-o politică mai degrabă la nivel general într-o politică foarte concretă. La ultima întâlnire a summit-ului pe politicile, pe politica estică a UE, care a avut loc la Bruxelles în toamna trecută, s-au adoptat pentru prima oară 20 de propuneri concrete şi de programe care să fie implementate până în anul 2020, astfel încât partenerii noştri din zona estică să capete posibilităţi sporite de a-şi creşte rezilienţa şi de a face faţă unei comunicări strategice care de multe ori este foarte dificilă.

Realizator: Pentru că acolo avem de-a face şi cu statalităţi firave, de obicei.

Teodor Meleşcanu: Exact!

Realizator: Economii paupere, subdezvoltate de multe ori.

Teodor Meleşcanu: State care se află şi la ora actuală într-o situaţie destul de dificilă. Aşa cum ştiţi, o parte din teritoriul Republicii Moldova este ocupat, sunt forţele armate ruse în Transnistria. O parte din Ucraina, raioanele din est, Donbas şi Lugansk, sunt sub o influenţă directă a Rusiei, şi în al treilea rând, avem Peninsula Crimeea care este un teritoriu ilegitim ocupat, pe care noi niciodată nu l-am recunoscut. Aceleaşi lucruri sunt valabile şi pentru ţări cum ar fi Georgia, unde avem Osetia şi Abhazia care sunt sub influenţa acum foarte directă a Rusiei.

Realizator: Domnule ministru, vorbeam despre Ucraina, despre raioanele ocupate, şi vă propun să facem o călătorie în această zonă, stepa cazacilor zaporojeni, transformată după aceea într-un bazin industrial sovietic, în anii '30, de către Stalin. Vedeţi posibilă, din punctul de vedere al diplomatului Teodor Meleşcanu, o reintegrare a Donbasului în Ucraina, o soluţionare pe termen scurt a conflictului sau îngheţat va rămâne din punctul dumneavoastră de vedere, asemenea Transnistriei?

Teodor Meleşcanu: Sigur că există un pericol real de a se crea şi în zona acestor raioane de est ale Ucrainei ceea ce noi numim conflicte îngheţate, lucru care nu este foarte sugestiv, întrucât în orice moment ele se pot transforma în conflicte foarte calde şi cu un impact deosebit asupra securităţii. Din punctul meu de vedere și din punct de vedere juridic, din punct de vedere al dreptului internaţional, din punct de vedere al prevederilor pe care le conţine actul final al Conferinţei de la Helsinki pentru securitate şi cooperare, modificarea frontierelor pentru ţările participante nu se poate face decât pe cale de negocieri şi nu este acceptată nicio altă idee care să poată să conducă la schimbarea frontierelor fără negocieri, fără discuţii, fără realizarea unui acord din partea tuturor statelor care sunt implicate.

Realizator: A fost un pic început în cel de-al Doilea Război Mondial.

Teodor Meleşcanu: Deci, din acest punct de vedere, pentru mine zona de est a Ucrainei este parte a teritoriului Ucrainei, tot aşa cum şi Peninsula Crimeea este o parte a teritoriului Ucrainei şi ceea ce trebuie să facem în perioada imediat următoare, dincolo de negocierile de la Minsk, care se desfăşoară din păcate nu cu rezultate foarte palpabile, sau Formatul Normandia, în care se discută de asemenea despre problema raioanelor de est ale Ucrainei, trebuie să fim cu toţii conştienţi de faptul că un prim pas ar trebui să fie crearea unei operaţiuni ONU de menţinere a păcii care să fie desfăşurată la frontierele statului Ucraina, aşa cum au fost, deci, înglobând raioanele de est, şi care să adopte măsuri de încetare a focului între cele două părţi.

Realizator: Cum s-a întâmplat şi în Iugoslavia, în anii '90.

Teodor Meleşcanu: Cum s-a întâmplat şi în Iugoslavia, în anii '90, cu succes. Acelaşi model cred că ar trebui să-l aplicăm. Noi sprijinim această idee şi considerăm că formatele Minsk şi Normandia, ar trebui să fie preocupate de această primă măsură, care ar fi în situaţia în care s-ar interpune o anumită forţă neutră, forţele de menţinere a păcii ale ONU, între Rusia şi Ucraina. Dacă mă întrebaţi cum va evolua, evident că există o soluţie şi aceasta este acordarea unui statut de autonomie mai importantă acestor zone din est. Într-adevăr, este o zonă în care există o populaţie rusofonă majoritară...

Realizator: Profund majoritară…

Teodor Meleşcanu: ... şi este evident că avem exemple care au fost de succes, cum s-a întâmplat în ţările baltice.

Realizator: Acolo unde minoritatea rusofonă a devenit un vector al occidentalizării acestor ţări.

Teodor Meleşcanu: Exact. Din acest punct de vedere, primul pas şi cel mai important cred că acesta ar trebui să fie: adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU privind crearea unor forţe de menţinere a păcii între Ucraina şi Rusia.

Realizator: Vedeţi posibilă, realist vorbind, o perspectivă europeană pentru Ucraina într-un timp predictibil?

Teodor Meleşcanu: Din punctul meu de vedere, Uniunea Europeană este o structură internaţională care întotdeauna a fost deschisă spre ideea de lărgire şi de admitere a unor noi state. Acest lucru înseamnă, în primul rând, existenţa unei voinţe politice ca ţara respectivă să îşi fixeze rolul, obiectivul de a deveni membru al Uniunii Europene, de a începe discuţii şi negocieri şi, în acelaşi timp, în paralel, este nevoie de un efort foarte mare privind restructurarea statului, introducerea economiei de piaţă, un sistem democratic funcţional, care din punctul de vedere al României a reprezentat un element foarte progresist care a permis ţării noastre - poate în condiţiile în care nu am fi fost candidaţi la Uniunea Europeană, nu am fi avut acest obiectiv fundamental care era acceptat de toată clasa politică, nu am fi avut un parcurs în materie de reforme şi de transformare atât de rapid, cum a fost în cazul în care am avut calitatea de stat invitat pentru prima oară. Deci, din punctul meu de vedere, există un dublu efort de făcut: unul este să ai o voinţă politică, o voinţă bazată, însă, pe sprijin popular, nu doar la nivelul guvernului, şi, în al doilea rând, un efort pentru a răspunde criteriilor de convergenţă adoptate de către Uniunea Europeană pentru ceea ce priveşte viitorii parteneri. Ucraina a făcut un pas foarte important - Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană...

Realizator: Şi liberalizarea vizelor...

Teodor Meleşcanu: ...şi liberalizarea vizelor, care este un prim pas foarte important. Dacă există această voinţă politică şi pe plan extern şi pe plan intern de a continua procesul de reforme, eu sunt convins că putem avea în vedere o asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană într-un interval de timp rezonabil, nu vorbim aici de zeci de ani. Din punctul meu de vedere, ar fi un lucru excelent...

Realizator: N-am mai fi pe frontieră.

Teodor Meleşcanu: Unu, n-am mai fi pe frontieră şi, doi, ar exista între Rusia şi Uniunea Europeană o structură statală cum este Ucraina, care este foarte apropiată, are relaţii deosebite istorice, culturale, lingvistice cu Federaţia Rusă şi, în acelaşi timp, un membru al Uniunii Europene.

Realizator: S-ar arăta în felul acesta că modelul democraţiei liberale poate fi replicat în spaţiul slavilor de est, pentru prima dată în istorie. Credeţi că o aderare la NATO a Ucrainei e posibilă?

Teodor Meleşcanu: Cred că aderarea la NATO ridică probleme puţin mai complicate, pentru că una din preocupările fundamentale ale Rusiei şi care este folosită foarte des în comunicarea publică este faptul că NATO are o politică de încercuire a Rusiei.

Realizator: De a crea un cordon sanitar.

Teodor Meleşcanu: Deci, ideea de a avea o anumită zonă în care nu ar fi direct o vecinătate cu Federaţia Rusă ar fi o idee foarte importantă, dar ea, ca şi în cazul Uniunii Europene, nu depinde de noi sau de alţii. Ea trebuie să fie voinţa liber exprimată a societăţilor respective, a statelor respective, dacă doresc sau nu să facă acest pas. Din punctul meu de vedere, pot să vă asigur că NATO nu a avut niciodată, în toată istoria sa, nu a avut nici cea mai mică intenţie de a agresa pe cineva; dimpotrivă, scopul fundamental a fost asigurarea securităţii statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Realizator: De asta a fost şi creat: apărarea liberalismului transatlantic, a democraţiei liberale transatlantice, la sfârşitul anilor '40. În ultimii 25 de ani, din păcate, aş putea spune, s-au acumulat foarte mari diferenţe între ţările membre ale Parteneriatului Estic şi ţările central şi est-europene care au aderat la Uniunea Europeană, de exemplu România, diferenţe economice fundamentale. Dacă Ucraina şi Moldova nu aveau PIB-uri pe cap de locuitor în '90 mult diferite faţă de noi, acum sunt undeva la 20%. Credeţi că vremea planurilor Marshall a trecut sau un plan Marshall pentru această zonă e o idee fezabilă? S-a mai discutat la Vilnius.

Teodor Meleşcanu: Cred că de un plan Marshall este greu să vorbim. A fost un plan extraordinar, care, practic, a permis renaşterea unor ţări din Europa, foarte serios distruse de al Doilea Război Mondial, şi care a creat, într-adevăr, premisele pentru extinderea unor societăţi liberale şi în aceste state. Dar un program foarte concret, cum este cel al Parteneriatului Estic, programe care să permită cu adevărat folosirea de fonduri pentru dezvoltarea acestor state există şi este chiar una din sarcinile principale ale Uniunii Europene. Şi noi, în relaţia cu ţările mai vechi, membri fondatori ai Uniunii Europene, avem încă un decalaj şi de aceea Uniunea Europeană are un instrument foarte puternic care se numeşte Fondurile de Coeziune şi, în acelaşi timp, creşterea convergenţei dintre economiile statelor mai nou primite şi cele mai vechi din Uniunea Europeană. Aceste instrumente există. Prin acordurile de asociere începe deja să se creeze o posibilitate pentru sprijinirea cu fonduri financiare a acestor ţări, inclusiv în cazul Republicii Moldova, care a semnat şi Acordul de Asociere şi de Liberă Circulaţie şi este, într-adevăr, una din măsurile foarte concrete de sprijinire a eforturilor pe care aceste state le fac pentru modernizarea lor.

Realizator: Rămânem în această zonă a estului. În anii '20, domnule ministru, bolşevicii au mutat capitala Imperiului Rus, noii Uniunii Sovietice, de la Sankt Petersburgul ce simboliza decadenţa burgheză, nu, simbolul occidentalizării Rusiei, Sankt Petersburg şi Odessa, la Moscova, mult mai pământeană, mult mai rusească, spuneau ei. Credeţi că în următoarele decenii este posibilă o occidentalizare a Rusiei, o despărţire de trecutul sovietic, o reîntoarcere în siajul lumii occidentale?

Teodor Meleşcanu: În mod foarte sincer vă spun că după părerea mea această tendinţă există şi va continua. Ritmul în care ea se va desfăşura este relativ diferit. Dacă vă uitaţi deja există germeni de industrie privată, de comerţ privat şi în aceste ţări. 

Realizator: S-au creat legături cu Occidentul....

Teodor Meleşcanu: S-au creat legături foarte mari...

Realizator: A apărut o burghezie.

Teodor Meleşcanu: A apărut o burghezie locală, oligarhie se mai numeşte uneori, dar există, în mod evident, o anumită tendinţă de răspândire a sistemului economiilor liberale, a economiei de piaţă. Dacă vă uitaţi acelaşi lucru se întâmplă, şi este un exemplu foarte interesant de studiat, în ceea ce priveşte China, unde avem o economie de piaţă, care funcţionează şi este practic una din ţările cele mai importante din lume din punct de vedere economic la ora actuală, şi, în acelaşi timp, o combinaţie cu un sistem politic în care există în continuare un partid unic, Partidul Comunist Chinez. Deci, din punctul meu de vedere există asemenea evoluţii şi eu cred că ele vor continua. Cum spuneam, din toate punctele de vedere, Rusia este o ţară europeană. Cu toate că are un teritoriu imens spre zona Pacificului şi spre Est, în mod evident partea cea mai dinamică a Rusiei este Rusia europeană şi acest lucru se datorează, printre altele, şi colaborării care s-a dezvoltat între Rusia şi ţările occidentale. Din păcate, acum suntem într-o perioadă mai degrabă de aşteptare faţă în faţă şi care pe care, însă eu cred că acest fenomen va continua şi pe viitor. Vom vedea dacă în Federaţia Rusă va putea fi o formulă proprie, cum este formula chineză, de dezvoltare şi de evoluţie a economiei de piaţă.

Realizator: Sau dacă va adera vreodată la democraţia liberală, aşa cum visau unii intelectuali ruşi la începutul veacului.

Teodor Meleşcanu: Sigur.

Realizator: Sunteţi de acord cu ceea ce spunea domnul Barack Obama că Rusia este o putere regională în declin?

Teodor Meleşcanu: Eu vorbesc din perspectiva noastră. Ceea ce se întâmplă la ora actuală în lume este crearea unui sistem multipolar. Deci, dacă vrem să vorbim despre ceea ce se întâmplă în lume trebuie să luăm multipolaritatea ca fiind elementul de bază. Statele Unite, care şi-au asumat o perioadă îndelungată după cel de Al Doilea Război Mondial sarcina de a-şi asigura securitatea la nivel mondial, a început să-şi calibreze şi să-şi concentreze mult mai bine resursele spre anumite zone cheie importante pentru SUA. Din acest punct de vedere cred că putem vorbi mai degrabă de crearea unor poli regionali de putere şi în mod concret mă gândesc la cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU şi care sunt în acelaşi timp şi state posesoare de arme nucleare, respectiv, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China. Pe lângă aceste ţări, însă, avem şi alţi poli regionali, cum ar fi Japonia...

Realizator: Brazilia.

Teodor Meleşcanu: Cum ar fi India, Brazilia în America Latină...

Realizator: Africa de Sud, chiar.

Teodor Meleşcanu: Africa de Sud în zona africană. Deci, asistăm, din punctul meu de vedere, asta este cel puţin aprecierea pe care o fac, la o lume multipolară, la crearea unei lumi multipolare, în care puterile regionale vor fi mai ales preocupate de zonele de interes imediat pentru ele şi nu de o guvernare mondială şi de asumare a unor obligaţii pentru asigurarea securităţii şi păcii la nivelul întregii lumi. Aceste tendinţe, din punctul meu de vedere, trebuie corelate şi cu nişte evoluţii care mi se par absolut necesare în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului internaţional ca atare. Avem o organizaţie mondială, singura, care este Organizaţia Naţiunilor Unite, cred că ea poate să aibă o contribuţie foarte serioasă la găsirea unei modalităţi de funcţionare a sistemului mondial, prin acceptarea polarităţii regionale, a multipolarităţii şi găsirea celor mai bune instrumente pentru ca aceşti poli să nu intre în confruntare, ci, dimpotrivă, să colaboreze şi să asigure împreună securitatea la nivel mondial.

Realizator: Mai era o dată o lume multipolară, înainte de Primul Război Mondial, şi s-a ajuns la...

Teodor Meleşcanu: Lumea bipolară, după aceea la lumea unipolară.

Realizator: …Hegemonică. 

Teodor Meleşcanu: Hegemonică ş.a.m.d. Ceea ce înseamnă că istoria se repetă, sigur, pe o spirală, nu revenim exact unde am fost, dar ca modalitate de funcţionare aceasta este funcţionarea.

Realizator: Apropo de repetarea istoriei, avem în jurul nostru spaţiul estic, avem Ungaria lui Viktor Orbán, avem Serbia lui Aleksandar Vučić, care are relaţii foarte bune cu Rusia. Credeţi că, mutatis mutandis, păstrând proporţiile, România riscă în următorii ani să ajungă aşa cum era în anii '30, înconjurată de puteri ostile?

Teodor Meleşcanu: Nu. Şi o să încep cu exemplul direct al Ungariei. Din punctul meu de vedere, eu pornesc de la lucrurile reale, obiective. Vreau să vă spun că între România şi Ungaria comerţul internaţional reprezintă pentru fiecare dintre noi al doilea partener după Germania, la nivelul Uniunii Europene. Deci, există o bază foarte solidă de interese comune în relaţia cu Ungaria. Evident că, pe lângă relaţia cu România, Ungaria îşi caută şi alţi parteneri, încearcă şi alte soluţii. La fel se întâmplă şi cu alte state. Deci, nu cred, mai mult, vă spun foarte sincer, cred într-o evoluţie în care ţările din Europa Centrală şi de Est vor deveni unul din cele mai dinamice elemente din UE. Este zona cu cea mai mare creştere economică.

Realizator: Avem un decalaj de recuperat. 

Teodor Meleşcanu: Pentru că avem un decalaj de recuperat, pentru că beneficiem de fondurile de convergenţă, toate aceste lucruri ne ajută de fapt ca să fim nişte ţări care evoluează treptat uneori, uneori mai încet, uneori mai repede, cum evoluează România, şi decalajul a fost mai mare, spre o convergenţă reală cu celelalte ţări membre ale UE. 

Realizator: Avem anul acesta alegeri în Republica Moldova, tot în spaţiul estic. La ce să ne aşteptăm? 

Teodor Meleşcanu: Cel mai greu lucru este să prezici ce se întâmplă. E greu să prezici un cutremur, e greu să prezici şi un scor. În mare măsură există însă după părerea mea o bază foarte solidă pentru forţele pro-europene din Republica Moldova. Elementul cel mai important din punctul meu de vedere ar trebui să îl constituie, în perspectiva viitoarelor alegeri, crearea unui bloc unitar al partidelor pro-europene, care să poată să intre într-o competiţie directă cu Partidul Socialist al preşedintelui Igor Dodon. Cred că fără un asemenea lucru rezultatele ar putea să fie foarte incerte. 

Realizator: Domnule ministru, vedeţi posibilă o dezgheţare a conflictelor de acolo, ca Republica Moldova să devină o nouă Ucraină, noua ţintă a Rusiei?

Teodor Meleşcanu: Aşa cum vă spuneam, una din problemele importante ale Republicii Moldova este problema Transnistriei. Din acest punct de vedere, evoluţiile în relaţiile dintre autorităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol sunt elementul cel mai important din punctul meu de vedere pentru evoluţia ulterioară a Republicii Moldova. Şi din acest punct de vedere vreau să vă spun că, prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, s-a creat un mecanism, care se numeşte „5+2”, de negociere între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol. Şi în ultima perioadă am văzut semne foarte încurajatoare. Sigur, sunt lucruri nu întotdeauna foarte spectaculoase, cum ar fi plăcuţele de maşină, recunoaşterea diplomelor ş.a.m.d. Dar în mod evident s-a pus în mişcare un mecanism în care sunt interesate în mod foarte distinct şi Republica Moldova, în forma sa, şi partea transnistreană, pentru că încheierea acordului de asociere între UE şi Republica Moldova a creat şi pentru Transnistria, care face parte din teritoriul unitar al Republicii Moldova, condiţiile economice foarte bune pentru export şi import în relaţiile cu ţările din UE. Există în mod evident o anumită tendinţă şi la nivelul Transnistriei de a găsi modalităţi pentru depăşirea acestei situaţii şi, în acelaşi timp, din câte am văzut, există şi destul de multă bunăvoinţă la nivelul autorităţilor de la Chişinău. Cred foarte sincer că este o evoluţie pe care va trebui să o urmărim cu mare interes şi care cred că în cea mai mare parte va fi foarte favorabilă.

Realizator: Şi să nu uităm, apropo de plăcuţele de la maşini şi de lucrurile acestea de zi cu zi, că în timpul real-politicului al lui Willy Brandt bazele uniunii între RFG şi RDG, apropieri între cele două state, au pornit tocmai de la aceste lucruri practice, pragmatice, de zi cu zi.

Teodor Meleşcanu: Exact.

Realizator: Domnule ministru, sunteţi diplomat de carieră de foarte multe decenii. Anul acesta avem 100 de ani de la Marea Unire, un an special pentru România, Anul Centenar, la anul, în decembrie, se împlinesc 30 de ani de la prăbuşirea regimului comunist. Unde stă România pe scena politică internaţională, astăzi, la 30 de ani după căderea comunismului, cum vedeţi evoluţia în timp a României pe scena internaţională?

Teodor Meleşcanu: România a avut o evoluţie spectaculoasă şi acest lucru s-a datorat faptului că, aşa cum v-am mai spus, a existat un consens politic al tuturor partidelor parlamentare din România pentru realizarea obiectivului de integrare europeană şi euroatlantică. Admiterea noastră în NATO şi, după aceea, în UE a făcut ca România să fie unul din jucătorii importanţi la nivel european, pentru că în materie de politică externă, în domeniul poliţiei şi justiţiei, politicile au rămas naţionale. Cu toate acestea, noi, miniştrii de externe, avem consultări în fiecare lună, discutăm teme foarte directe de politică externă ale UE şi glasul României să ştiţi că se face auzit. La ora actuală, pot să vă spun că România este una dintre ţările considerate ca fiind foarte interesate de dezvoltarea integrării la nivelul UE, o ţară care îşi respectă angajamentele pe care şi le-a asumat şi la nivelul UE, dar şi la nivelul NATO, prin alocarea a 2% pentru cheltuielile militare, deci, suntem o ţară care evoluează foarte rapid, cel mai înalt ritm de dezvoltare economică din UE, şi o ţară care îşi respectă obligaţiile pe care şi le-a asumat întotdeauna.

Realizator: Unde ar trebui să fim, din punctul dumneavoastră de vedere? Nucleul dur al UE sau alături de ţările care pun sub semnul întrebării dinamica integrării?

Teodor Meleşcanu: În sistemele multipolare există întotdeauna un nucleu şi o periferie. În mod evident, principala preocupare a ţărilor de la periferie este de a intra în nucleu, în nucleul originar. Pentru România, la ora actuală, vreau să vă asigur că principalul nostru interes la ora actuală este de a ne apropia cât mai mult de nucleul UE.

Realizator: Este posibilă aderarea României la OCDE în următorii ani?

Teodor Meleşcanu: Din punctul meu de vedere avem şanse foarte mari, vă spun foarte deschis. Din punctul de vedere al OCDE, prima ţară care răspunde tuturor criteriilor tehnice de aderare este România. Lărgirea OCDE însă nu este numai pe criteriile strict tehnice, ci are şi conotaţii politice. Suntem practic la ora actuală principalii candidaţi împreună cu Argentina...

Realizator: Şi cu Lituania, care a închis negocierile deja. Bun, ei sunt într-un stadiu mai avansat.

Teodor Meleşcanu: Ei sunt într-un stadiu mai avansat decât noi, dar din punctul meu de vedere avem toate şansele ca în decursul acestui an să primim invitaţia de începere a negocierilor de aderare la OCDE.

Realizator: Am început dialogul nostru cu primejdia falselor ştiri şi cu noile forme de agresiune. Care credeţi că sunt astăzi principalele primejdii în ceea ce priveşte securitatea şi în ceea ce priveşte politica externă a României?

Teodor Meleşcanu: Cele mai importante probleme sunt cele pe care le-am spus. România, practic, se confruntă şi ea cu problemele cu care se confruntă toate ţările membre din Uniunea Europeană şi din NATO. Dar cred că din punct de vedere al securităţii lucrul cel mai important pentru noi este să înţelegem că la ora actuală conceptul de securitate nu se mai referă doar la securitatea statelor. Se referă la securitatea cetăţenilor. De aceea, o Românie modernizată, o Românie dezvoltată, o Românie în care există o anumită unitate, cel puţin pentru promovarea intereselor naţionale, este cel mai important lucru pe care putem să-l facem şi eu sper din tot sufletul că acest an al Centenarului României moderne ar trebui să ne aducă, la nivelul societăţii româneşti, un interes mult mai mare pentru dialog şi coeziune naţională şi să lăsăm mai de o parte, dacă se poate chiar să renunţăm la dezbinare şi la confruntare în societatea românească. Avem absolut toate premisele de a fi una din ţările cu adevărat importante în Uniunea Europeană. Dacă avem capacitatea într-adevăr şi voinţa politică de a ne prezenta ca o ţară care are nişte interese foarte bine definite naţionale, pe care şi le apără, şi în acelaşi timp este o ţară solidară cu celelalte ţări ale Uniunii Europene, securitatea noastră - şi militară şi economică - va fi asigurată.

Realizator: Schengen? Rămâne un obiectiv strategic pentru România? Este o decizie politică? Credeţi că avem şanse?

Teodor Meleşcanu: Schengen rămâne un obiectiv strategic. Vreau să vă spun că am avut anul trecut, în mandatul pe care l-am avut, în cele două mandate de anul trecut pe care le-am avut ca ministru de externe, am avut două succese de etapă, dar foarte importante. Primul a fost faptul că ţările membre Schengen au acceptat aderarea României la sistemul internaţional Schengen de vize, inclusiv prin admiterea noastră într-un sistem care se numeşte VIS şi în care în timp real toate intrările şi ieşirile cetăţenilor din orice ţară a Uniunii Europene le avem şi noi în mod direct. Cu acest pas, practic, România, la ora actuală, este de facto, de fapt, este ţară membră a sistemului de la Schengen. Din păcate, sunt şi elemente de ordin politic şi printre aceste elemente de ordin politic aş menţiona şi criza pe care migraţia a adus-o sistemului Schengen. Foarte multe ţări membre ale Schengen şi-au reînnoit sistemele de control la frontieră. Foarte multe ţări membre sunt preocupate de ceea ce se va întâmpla şi de necesitatea revederii Acordului de la Dublin, care se referă la procedurile de acordare de azil politic şi de migraţie, şi din acest punct de vedere cred că mai avem încă o întârziere. La ora actuală, Franţa, prin preşedintele Emmanuel Macron, a propus un dialog despre modernizarea sistemului Schengen, care include un Schengen militar, care va fi una din prima etapă şi, de asemenea, un sistem la nivel internaţional pentru toate ţările. În vizita de la Bucureşti, în întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis, a menţionat chiar că îşi doreşte şi va susţine faptul ca, în toate aceste discuţii referitoare la modernizarea sistemului Schengen, România să fie unul dintre participanţi.

Realizator: Voi încheia interviul nostru cu o întrebare puţin la nivel conceptual. Domnule ministru, credeţi că marginalitatea noastră, faptul că ne-am aflat în ultimele secole la margine de imperii, şi acum suntem tot pe frontiera estică a NATO şi a Uniunii Europene, credeţi că marginalitatea noastră - cultural, politic, geopolitic - a fost o şansă sau o nenorocire pentru România?

Teodor Meleşcanu: Din punctul meu de vedere, a fost o şansă. Aşa, cu toate problemele pe care ni le-a creat poziţia noastră geostrategică, a fost o şansă, pentru că a permis societăţii româneşti să fie în primul rând o societate foarte tolerantă, capabilă să integreze etnii şi neamuri diferite într-un tot care a reprezentat România modernă de astăzi şi, în al doilea rând, am fost şi o poartă. Am fost una dintre ţările cele mai implicate şi în zona apropiată Uniunii Europene. Vorbesc de zona Orientului Apropiat lărgit. Pentru noi a fost, sigur au fost anumite obstacole, dar în acelaşi timp au fost şi oportunităţi foarte multe date de poziţia noastră geostrategică.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Teodor Meleşcanu: Eu vă mulţumesc pentru invitaţie.

Interviul integral poate fi urmărit aici: https://youtu.be/pzhWNRfXqJM