Interviuri

Interviul ministrului afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, pentru emisiunea ”24/7”, la Digi24

Vorbitor: 
Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe
Data: 
02.03.2018
Locaţia: 
București
Autor: 
Tudor Mușat, Digi24

Realizator: Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, în platou la "24/7". Bună seara, domnule ministru! Mulţumesc pentru prezenţă!

Teodor Meleşcanu: Bună seara!

Realizator: Ce înseamnă avertismentul acesta pentru România în acest moment, pentru România, care se pregăteşte la anul să ia preşedinţia Consiliului UE, pentru România, care vrea să joace tare în agenda europeană?

Teodor Meleşcanu: Pentru mine cred că e o problemă destul de simplă. Dumneavoastră vedeţi jumătatea goală a paharului şi eu văd jumătatea plină a paharului. Pentru că mesajele lui Timmermans au fost extrem de încurajatoare în legătură cu MCV-ul şi cu terminarea în cursul acestui an, pană în 2019, până la terminarea mandatului Comisiei şi în acelaşi timp, a făcut o declaraţie extrem de tranşantă în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, unde România are tot dreptul şi trebuie să devină un membru cât mai rapid. Această discuţie face parte din dialogul continuu care a existat şi există între autorităţile române şi Comisia Europeană, un dialog care ne ajută şi pe noi şi, în acelaşi timp, ajută şi mai buna înţelegere a proceselor care se întâmplă în România.

Realizator: Mie mi s-a părut sfârşitul diplomaţiei, sfarşitul frazelor mai elaborate, mai nuanţate, cu menajamente, cu retorica aceea politicoasă. Vi s-a părut că, de data aceasta, cel puţin, venind de la un astfel de oficial al UE, tonul a fost mult mai ferm, limbajul a fost mult mai dur? Discuţia a îmbrăcat aspecte colocviale aproape, pe alocuri. Nu e un semnal ăsta de iritare, eventual?

Teodor Meleşcanu: Dimpotrivă. Vreau să vă spun că domnul Timmermans este un diplomat cu mare experienţă şi a fost extrem de atent în toate prezentările pe care le-a făcut. A folosit întotdeauna diverse, să spunem, metafore, dar principala idee pe care a vrut să o transmită este continuarea procesului de îmbunătăţire a legilor justiţiei din România, un semnal, după părerea mea, extrem de important. Iar faptul că de această dată s-a referit foarte direct la necesitatea unui dialog mult mai aplicat şi permanent nu numai cu autorităţile guvernamentale, dar şi cu Parlamentul, din punctul meu de vedere, subliniază recunoaşterea de către Comisia Europeană a dreptului Parlamentului României, ca orice parlament din altă ţară, de a-şi elabora propriile reglementări juridice.

Realizator: Era în discuţie vreo clipă acest rol al Parlamentului? Mai mult decat atât, ştim că Frans Timmermans a tot pledat pentru rolul parlamentelor naţionale în chestiuni care ţin de legislaţie, dincolo de legislaţia comună a UE.

Teodor Meleşcanu: Nu ştiu dacă Frans Timmermans a crezut in această chestiune, dar cred că a fost foarte importantă această precizare a lui, pentru că de foarte multe ori, in spaţiul nostru de aici, local, aud critici directe care sunt aduse Parlamentului, care e făcut responsabil pentru orice. Am văzut critici faţă de Curtea Constituţională, care adoptă decizii care pot avea un impact şi aşa mai departe. Deci, din acest punct de vedere, este un semnal foarte bun.

Realizator: A existat, pe de altă parte, o intervenţie în comisia aceea care se ocupă de legile justiţiei, în Parlament, ieri, a lui Frans Timmermans, care le spunea: oamenii se întreabă - şi cand se referea la oameni, se referea la oficialii UE, la liderii ţărilor europene - oamenii se întreabă de ce există o ruptură între Parlament şi oamenii care ies în stradă.

Teodor Meleşcanu: Păi nu există o ruptură între parlament şi oamenii care ies în stradă. Unii oameni ies în stradă, alţi oameni, cei care au votat, sprijină majoritatea parlamentară. Deci nu este o chestiune în nici o ţară din lume, democratică, nu poţi să mergi pe unanimitate. Există într-adevăr oameni care au opţiuni diferite; e dreptul lor să le manifeste, indiferent cum se face, bine ar fi să se desfăşoare în limite legale şi cu aprobările necesare, dar asta nu înseamnă deloc o ruptură. Dimpotrivă, dacă vă uitaţi în toate sondajele care au avut loc, sprijinul pentru actuala coaliţie guvernamentală este intact sau chiar creşte, în ceea ce priveşte pe ALDE cel puţin.

Realizator: Vorbeaţi de faptul că este un lucru bun ca aceste contacte să se intensifice, dar cum le vedeţi desfăşurându-se, asumat cel puţin, poate ne traduceţi dumneavoastră în altă cheie? Declaraţia lui Frans Timmermans a sunat ca şi cum autorităţile din România, cei care încearcă să legifereze în chestiunea asta, cei care vor revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA fac nişte lucruri care intră, se ciocnesc de valorile europene, intră în conflict şi că nu ăsta e drumul sugerat de MCV.

Teodor Meleşcanu: Absolut deloc. E complet greşit. Dacă vreţi, pot să vă fac referire şi la alte declaraţii ale domnului Timmermans, care a spus în legătură cu doamna Kovesi că nu este dreptul său să se pronunţe. Deci, în mod foarte clar, a lăsat să se inţeleagă că trebuie să se folosească mecanismele juridice care există în România.

Realizator: Dar nu ca fiind nici dreptul ministrului justiţiei, care este om politic, spunea el, să se implice în aşa ceva şi că există mecanisme de verificare sau de revocare, de critică, de cum vrem să le numim în randul magistraţilor.

Teodor Meleşcanu: Ele există şi nu există. E foarte greu să ai o Inspecţie Judiciară care este în subordinea CSM şi care este chemată să facă lumină în anumite cazuri, de multe ori împotriva celor care sunt şefii lor. Tocmai de aceea într-una din legile pe care le-am promovat în Parlament a fost ideea creării unui parchet special pentru magistraţi. Deci nu e vorba de nimic politic, ci de crearea unei structuri care să nu depindă de altcineva, chiar dacă e din corpul magistraţilor şi care să fie independentă.

Realizator: Procurorul general, într-un interviu pentru Agerpres, chiar în această seară, spunea că lucrul ăsta ne dă cu 27 de ani în urmă, ne întoarce de fapt în 1989, faptul că aceşti procurori vor fi anchetaţi la grămadă, cu dosare legate de familiile lor, de conduită publică, de eventuale accidente de circulaţie. Spunea că se va ajunge la genul de urmărire practicată împotriva... sau de analiza activităţi magistraţilor practicată înainte de '89. Cum vedeţi asta?

Teodor Meleşcanu: Cred că are foarte mari probleme în a gândi lucrurile din acest punct de vedere, pentru că până la urmă, repet, este o structură specială, care se ocupă doar de abuzurile care se efectuează. Or, cunoaşteţi foarte bine din piaţa publică din România că au existat şi există serioase îndoieli în legătură cu probitatea unor procurori şi chiar a unor magistraţi. Deci din acest punct de vedere trebuie să existe o instituţie care să se ocupe de modul în care magistraţii şi judecătorii şi procurorii îşi indeplinesc funcţiile. În nicio ţară din lume nu există un sistem dacă nu se bazează pe check and balancies. Nimeni nu poate să fie autonom, independent şi să nu ţină seama de nimeni. Există un echilibru între puterile statului care trebuie să se realizeze prin formule constituţionale şi juridice.

Realizator: În cazul ăsta, domnule ministru, cu ce s-ar echilibra? Adică vi se pare că magistraţii, procurorii, judecătorii ar putea avea prea multă libertate şi ea trebuie cumva ponderată printr-o verificare...?

Teodor Meleşcanu: Nu, nici vorbă de aşa ceva. Ei au deplina libertate să judece în conformitate cu legea. Atunci însă când comit abuzuri sau sunt raportate abuzuri despre ele, trebuie să răspundă pentru ele. Nimeni nu este mai presus de lege.

Realizator: Nu, dar există o suspiciune că, dacă faci o astfel de autoritate în subordinea Parchetului General, ea vine cumva în subordinea Ministerului Public, a Ministerului Justiţiei şi că poate fi controlată politic. De ce ţi-ai crea un risc în plus, dacă lucrurile pot funcţiona şi altfel?

Teodor Meleşcanu: Da, sigur, putem să discutăm, dar eu v-am spus argumentul meu: nu se poate ca un organism de verificare a activităţii magistraţilor să fie în acelaşi timp dependent, subordonat CSM, care de fapt este şi şeful lor, şi în acelaşi timp şi clientul lor în materie de abuzuri. Nu funcţionează în nicio ţară din lume, inclusiv la noi nu cred că funcţionează bine.

Realizator: Ne intoarcem un pic la Frans Timmermans şi la această declaraţie, după care contactele trebuie intensificate. Cum vedeţi colaborarea asta de fapt, adică presupunând că nu a fost doar o metaforă, nu a fost doar un avertisment, nu a fost doar o aluzie ca lucrurile să se întâmple altfel? Care ar fi formula practică prin care se poate colabora aproape zi de zi între Parlament, între Guvern şi structurile Comisiei Europene?

Teodor Meleşcanu: Acest lucru s-a întamplat de la începutul perioadei în care am avut mandatul de ministru de externe, deci după alegerile din 2016. Dacă vă aduceţi aminte, de fiecare dată când am avut un prim-ministru, şi am avut mai mulţi, prima vizită a fost întotdeauna la Bruxelles, unde discuţiile cu domnul Timmermans au reprezentat unul din punctele principale. Pe aceeaşi bază vor continua, dar la un nivel, de data aceasta, de specialişti. Domnul Timmermans este prim-vicepreşedintele Comisiei, nu înseamnă că zilnic se va ocupa de modul în care a fost redactat un amendament sau altul. Există însă o întreagă structură şi cu specialişti inclusiv din Comisie care vor fi în contact cu Ministerul Justiţiei, cu Parlamentul, pentru a-şi exprima opinii, păreri şi chiar pentru a da anumite idei.

Realizator: La inceputul emisiunii, spuneaţi că poate fi văzută jumătatea plină sau jumătatea goală a paharului. În formula "alergaţi ca la un maraton, aţi făcut progrese foarte multe, sunteţi pe ultima sută de metri şi acum pare că alergaţi în direcţie opusă", ce jumătate a paharului e?

Teodor Meleşcanu: Nu, este o interpretare a dumneavoastră care...

Realizator: Aţi spus mai devreme...

Teodor Meleşcanu: Nu, dar vă citez eu ce a spus: "Sunteţi într-un maraton, alergaţi înainte, mai ales nu vă opriţi şi nu continuaţi într-o direcţie greşită". Astea au fost expresiile lui Timmermans şi mi se par de bun-simţ.

Realizator: Nu venea avertismentul fără motiv, nu?

Teodor Meleşcanu: Mă rog, dacă dumneavoastră credeţi că sunt motive, eu aş vrea să ştiu care sunt motivele? Şi discuţia asta am mai avut-o de multe ori. Aveţi vreo problemă, spuneţi ce este, despre ce este vorba şi discutăm cu dumneavoastră sau cu Comisia.

Realizator: Vi se pare că a reuşit Comisia să îşi facă cunoscute nemulţumirile, cum să spun aşa, la liniuţă sau că am rămas în zona asta, a retoricii?

Teodor Meleşcanu: Nu, sunt anumite teme care fac obiectul acestui dialog, deci nu e vorba de liniuţe sau de elaborare, dar e vorba, evident, de concepţia pe care o ai şi de modul în care abordezi o problemă sau alta. Este evident, nu are rost să ne ascundem după deget, e nevoie de o modificare serioasă a sistemului juridic din România. Sunt prea multe lucruri grele care s-au întamplat, prea mulţi oameni nevinovaţi au intrat în puşcărie şi trebuie cu adevărat să ne aplecăm asupra acestor lucruri, să vedem cum pot fi ele ameliorate printr-o legislaţie care să ţină seama în primul rând de respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale oamenilor, ale cetăţeanului.

Realizator: Bun, dar nu cred, domnule ministru, că aţi inţeles nici dumneavoastră că Frans Timmermans a venit de bucurie în Romania, să laude autorităţile române, pentru că mesajul a fost destul de clar: MCV poate să rămană în vigoare şi după 2019, deşi cu toţii ne dorim altceva. Adică nu aţi inţeles că a venit în Romania să ne bată pe umăr şi să spună cât de mulţumit este.

Teodor Meleşcanu: Ba da, a spus: aţi făcut progrese foarte importante. Ne-a bătut pe umăr: continuaţi. Ăsta este mesajul pe care l-am perceput eu de la domnul Timmermans.

Realizator: Partea negativă, toate celelalte critici, toate celelalte referiri la lucruri care în opinia domniei sale ar fi trebuit să se întample altfel?

Teodor Meleşcanu: Nu ştiu la ce vă referiţi.

Realizator: Inclusiv la chestiunea revocării procurorului şef, în care a spus că consideră că ministrul justiţiei nu ar fi trebuit să ceară asta.

Teodor Meleşcanu: Nu ştiu dacă a spus chiar în termenii pe care îi spuneţi dumneavoastră. Ministrul justiţiei, potrivit Constituţiei, este cel sub a cărui autoritate îşi desfăşoară activitatea procurorii din România. Asta spune Constituţia.

Realizator: Bun, atunci în măsura în care această vizită a fost totuşi una puţin pregătită şi foarte rapid anunţată...

Teodor Meleşcanu: Faceţi o mare eroare, e pregătită demult şi era programată demult.

Realizator: Şi nu s-a aflat nimic? Se anunţă cu foarte mult timp înainte o astfel de vizită.

Teodor Meleşcanu: Se poate anunţa, poate să nu se anunţe. Ea a fost încă... s-a discutat şi cu ocazia vizitei doamnei prim-ministru la Bruxelles şi înainte de asta a fost discutată şi cu mine, deci este vorba de un proiect care durează de cel puţin o lună şi jumătate.

Realizator: A fost un context nepotrivit, să zicem, sau interpretat greşit faptul că imediat după discursul lui Tudorel Toader, ministrul justiţiei, Frans Timmermans a anunţat că vine la Bucureşti?

Teodor Meleşcanu: Nu, în niciun caz.

Realizator: Cronologic, aşa s-au întâmplat lucrurile.

Teodor Meleşcanu: Cronologic, dar dacă vă închipuiţi că domnul Timmermans ştie cand va ieşi Tudorel Toader cu un discurs vă înşelaţi... Domnul Tudorel Toader iese aproape în fiecare zi cu un discurs şi cu o prezentare, pentru că e foarte prezent în mass-media.

Realizator: Bun, dar chestiunea nu era una obişnuită, domnule ministru, totuşi! Chestiunea revocării procurorului şef într-o alocuţiune de două ore...

Teodor Meleşcanu: Este o simplă speculaţie pe care puteţi să v-o asumaţi. Eu nu mi-o asum, pentru că nu e adevărată.

Realizator: Deci era o vizită pregătită, ne spuneţi...

Teodor Meleşcanu: Da, sigur!

Realizator: Doar că ceva nu a funcţionat la nivelul... Ştiţi de ce vă întreb? Pentru că anul trecut Frans Timmermans a venit în România, Jean-Claude Juncker a venit în România, alţi comisari europeni au venit în România, am stat de vorbă cu toţii de altfel, aici, la emisiune, şi-au anunţat vizita cu foarte mult timp înainte, nu cu şase zile sau cinci zile.

Teodor Meleşcanu: Asta depinde de programul fiecăruia şi de cum doreşte să îşi facă pe diverse mijloace comunicarea publică, nu ţine de noi. Pentru noi, vizita era pregătită de mult timp, se cunoştea, am discutat-o şi am aşteptat-o cu mare plăcere.

Realizator: În contextul acesta european destul de complicat, în care se vorbeşte despre viitorul Uniunii, ce rol joacă fiecare poli de interese şi aşa mai departe? Ne afectează în vreun fel, are vreun rol de jucat chestiunea aceasta, a justiţiei şi a MCV-ului, în forţa noastră de negociere, în vocea noastră, care se face auzită sau nu?

Teodor Meleşcanu: Nu are niciun rol. Eu vă dau un exemplu foarte simplu, ca să nu complicăm discuţia foarte mult. Colegii noştri bulgari au preşedinţia Consiliului European, o preşedinţie care merge foarte bine şi sunt sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Deci n-are absolut nicio legătură.

Realizator: Bun, deci asta înseamnă că dorinţa aceasta a prim-ministrului Dăncilă de a vedea ridicat...

Teodor Meleşcanu: E firească, e reală, şi noi am dori să fie ridicat chiar în timpul preşedinţiei noastre. Bineînţeles că ne dorim acest lucru. Ne dorim acelaşi lucru şi pentru colegii bulgari.

Realizator: În ce măsură vedeţi un pericol ca România să înceapă să fie tratată la Bruxelles ca Polonia, Ungaria, Cehia, aşa-numitele ţări iliberale, care au o retorică din ce în ce mai antieuropeană în acest moment?

Teodor Meleşcanu: Din fericire, ţara noastră în acest moment este într-o poziţie cu totul diferită, pentru că avem liberalii prin intermediul ALDE în coliţia de guvernare, deci nu putem să fim caracterizaţi altfel decât o ţară liberală.

Realizator: Dincolo de jocul de cuvinte?

Teodor Meleşcanu: Nu, e o realitate. În ceea ce ne priveşte, niciodată nu au fost, şi Frans Timmermans a spus foarte clar că nu se pune în niciun caz problema asemănării noastre cu problemele din Polonia, cu invocarea articolului 7 şi aşa mai departe. Le-a declarat oficial la televizor.

Realizator: Ce se întamplă în Polonia zilele astea, ce...? Cum trebuie traduse pentru publicul din România evenimentele din Polonia. Să punem un pic lucrurile în context în primul rând: s-a votat în Parlamentul European pro sau contra unei rezoluţii susţinute chiar de grupul socialiştilor, ca să se declanşeze proceduri de sancţionare a Poloniei pentru încălcarea statului de drept, după ce statul polonez a adoptat diverse reforme în justiţie, controversate şi ele. Consecinţa ar fi activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene. E interesant, de exemplu, că PSD a votat în Parlamentul European împotriva acestei rezoluţii, iniţiate de grupul social-democrat.

Teodor Meleşcanu: Da, ce pot să vă spun din tot ceea ce ştiu şi din contactele pe care le am personal cu ministrul de externe este că Polonia are un dialog susţinut cu Comisia Europeană, poate nu e aşa de evident sau de prezent pe canalele de informare. Aceste negocieri merg foarte bine şi nu există şanse foarte mari de a vedea într-adevăr o invocare a articolului 7. Asta este, cel puţin, părerea mea şi l-am incurajat pe colegul meu, domnul Czaputowicz, să continue acest dialog aşa cum îl facem şi noi, pentru că este cea mai bună cale de a rezolva orice neînţelegeri.

Realizator: Unde am fi în această eventualitate faţă de Polonia? Adică, cât de mult ne-am apropia de aceeaşi situaţie, domnule ministru, în care aceste reforme din justiţie, înţelese într-un anume fel la Bruxelles sau nu, să ne pună în aceeaşi situaţie?

Teodor Meleşcanu: Eu cred că cea mai corectă abordare ar fi să discutaţi cu ambasadorul Poloniei sau cu cineva... Nu vreau să fac eu acum aprecieri ce se întâmplă acolo, însă vreau să vă spun că, în mod evident, nu există niciun fel de legătură între situaţia din Polonia, situaţia din România.

Realizator: Ne vom uita la declaraţiile lui Frans Timmermans şi în partea a doua a emisiunii. Aş vrea să ne uităm însă, cu permisiunea dumneavoastră, un pic la relaţiile noastre cu Republica Moldova în acest an, anul Centenarului, 27 martie, o zi simbolică pentru cei de partea cealaltă a Prutului, contacte între premierul român în vizită la Chişinău, premierul moldovean în vizită la Bucureşti. Puneţi-le în pagină, vă rog. Pentru noi, ce înseamnă?

Teodor Meleşcanu: Există două lucruri foarte importante. Într-adevăr, pentru noi, unul dintre cele mai importante obiective de politică externă este Centenarul. În mod evident, ne preocupă ca toate acţiunile care se vor face în contextul Centenarului să fie şi acţiuni naţionale, dar şi acţiuni în colaborare cu alte state. Avem acţiuni pe care le avem în vedere să le facem cu Republica Moldova şi cu alte ţări, inclusiv avem tatonări cu Austria și cu Germania pentru a face evenimente comune, astfel încât Centenarul pentru noi să fie nu numai recunoaşterea unui moment istoric important din evoluţia României, dar mai ales legat de ceea ce va deveni România, ceea ce este România şi va deveni în cadrul Uniunii Europene. În cazul Moldovei, există două elemente: primul este Centenarul - sigur că e o problemă şi pentru ei. A lansat şi preşedintele Dodon o iniţiativă cu Anul lui Ştefan cel Mare, dar, în acelaşi timp, în Moldova, anul acesta vor avea loc alegeri pentru parlament, alegeri care vor fi decisive în ceea ce priveşte orientarea pro-europeană a Republicii Moldova. De aceea, schimbul de delegaţii nu numai din România, dar şi din alte state europene, este o manieră foarte directă de a transmite opiniei publice din Moldova faptul că există un sprijin foarte larg şi o apreciere pentru reformele pe care Moldova le-a făcut în această perioadă şi în acelaşi timp pentru a încuraja continuarea reformelor în Republica Moldova.

Realizator: În acest context al Anului Centenarului, cum ar trebui gestionate toate iniţiativele astea unioniste? Hai să le spunem pe nume, pentu că există chiar acum, când noi vorbim, o grămadă de iniţiative asumate ceva mai demult, dar şi o grămadă de iniţiative locale asumate mai recent de diverse comunităţi - sate, comune, raioane şi aşa mai departe - din Republica Moldova, care, într-un mod simbolic, deocamdată, se declară într-un fel independente, ceea ce înseamnă Republica Moldova ca atare şi că îşi doresc într-o formă sau alta ...

Teodor Meleşcanu: Da, evident că există o foarte mare simpatie şi o dorinţă de a fi mai aproape de România, lucru care mi se pare foarte nomal. Declararea în diverse localităţi a unirii cu România are o valoare simbolică, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, şi nu are niciun fel de implicaţie juridică. De altfel, dacă mă întrebaţi pe mine, vă spun că anul acesta ar trebui într-adevăr să avem ca obiectiv principal să ne unim eforturile pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Realizator: De asta vă întrebam ceva mai devreme, cum ar putea fi gestionate aceste situaţii pentru ca ele să nu ducă la, nu ştiu, eventuală stare de disconfort sau de neînţelegere între cele două ţări?

Teodor Meleşcanu: La nivelul Guvernului din Republica Moldova, n-am avut niciun fel de probleme cu această mişcare pe care o avem în diverse comunităţi din Molodva şi eu zic că este o expresie foarte clară a nevoii pe care o simt să fie mai aproape de România.

Realizator: O altă chestiune, apropo de comunităţile de români aflate în afara graniţelor de acum ale României. Ministerul român de Externe, aşa cum am aflat din comunicatul acestor zile, priveşte cu îngrijorare ceea ce se întâmplă şi ce informaţii a primit de la serviciile de securitate ucrainene legate de incidentele în care au fost implicate şcoli de limbă română de la Cernăuţi, mai precis, incendierea a două şcoli. Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti susţine că şcolile ar fi fost vziate de acte teroriste plănuite de ruşi, că ar fi fost incendiate special de ruşi ca să se dea vina pe autorităţile ucrainene. De partea cealaltă, Ambasada Rusiei la Bucureşti spune că totul este o ştire falsă, un complot al părţii celeilalte. La mijloc, domnule ministru, sunt însă copii ...

Teodor Meleşcanu: La mijloc sunt comunităţile româneşti. Nu avem toate datele ca să fac o declaraţie foarte clară şi fermă. Într-adevăr, sunt două opţiuni foarte clare. Una este prezentată de ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, cealaltă este prezentată pe mediile din Federaţia Rusă. Ceea ce pot să vă spun însă, că din punctul nostru de vedere, vom face toate eforturile pentru ca asigurarea dreptului la învăţământul în limba maternă, în limba română a comunităţii româneşti din Ucraina, rămâne pentru noi unul din obiectivele cele mai importante. Am deschis un dialog cu partea ucraineană. Dorim să găsim soluţii negociate care să pornească de la o paradigmă foarte simplă. Recunoaştem că în fiecare ţară este normal ca toţi cetăţenii să învețe şi să cunoască limba oficială a statului respectiv. N-avem nicio problemă cu acest lucru. Dimpotrivă, credem că este o chestiune naturală. În acelaşi timp însă, mergem foarte clar pe ideea că introducerea acestor materii nu trebuie să se facă în detrimentul curriculei pentru care învaţă elevii în limba română, pentru toate obiectele care le învaţă. De altfel, într-o perioadă foarte apropiată, în câteva zile, vom avea o primă discuţie, la nivel de experţi, de data aceasta, din Ministerul Educaţiei din Ucraina şi din Ministerul Educaţiei din România, pe tema curriculei şcolare pentru şcolile în limba română şi sperăm să ajungem la o formulă care să fie satisfăcătoare.

Realizator: Simţiţi că se trage de timp? Simţiţi că merge mai încet decât ne-am fi dorit?

Teodor Meleşcanu: Există o anumită preocupare, pentru că şi în Ucraina situaţia politică este destul de delicată, este posibil să aibă loc alegeri în cursul acestui an, chiar prezidenţiale, alegeri anticipate, poate şi în aceste condiţii, evident că nici autorităţile de la Kiev, nici autorităţile de la Bucureşti nu au în intenţie să folosească această temă pentru exacerbarea mişcărilor naţionaliste, de orice natură ar fi ele.

Realizator: Ne apropiem de finalul discuţiei. Ne intoarcem privirea în direcţia opusă, spre Vest. Vreo veste în legătură cu eliminarea vizelor din partea SUA pentru români?

Teodor Meleşcanu: E o problemă strict tehnică. Potrivit Parteneriatului Strategic al României cu SUA, este unul din obiectivele importante pe care ni le-am fixat. Din punct de vedere tehnic, rata de respingere a cererilor de viză este de aproximativ 13% pentru români, în timp ce potrivit reglementărilor din SUA, o ţară unde cererile de viză respinse sunt sub 3%, în mod automat li se aplică eliberarea obligaţiei de viză. Deci trebuie, în acelaşi timp, şi lucrăm, avem un grup special de lucru între direcţia noastră consulară şi Ambasada SUA la Bucureşti care lucrează tocmai pentru a evita, că de multe ori, această statistică ascunde nişte lucruri care nu sunt adevărate

Realizator: Ce ascunde?

Teodor Meleşcanu: Cu cifrele poţi dovedi orice. De exemplu, sunt oameni cărora li s-a refuzat viza, dar care au venit şi au redepus actele, li s-a refuzat a doua oară şi a treia oară. Deci, de fapt, e vorba de o singură persoană căreia i s-a refuzat viza, dar în statistică se vorbeşte despre patru sau cinci cazuri în care aceeaşi persoană a fost refuzată pentru viză şi sigur că atunci, statistica se duce în sus.

Realizator: Un orizont de timp, domnule ministru, pentru asta?

Teodor Meleşcanu: Noi lucrăm pe două planuri. Avem o relaţie bilaterală, aşa cum am spus, avem un grup de lucru, dar lucrăm foarte serios şi la nivelul UE, unde există negocieri directe între UE şi autorităţile americane pentru ridicarea vizelor pentru toţi cetăţenii europeni, inclusiv din România, Bulgaria sau alte state.

Realizator: Mulţumesc frumos, domnule ministru!

Înregistrarea Interviului este disponibilă AICI