Interviuri

Interviu cu ministrul de externe, Teodor Meleşcanu

Vorbitor: 
Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe
Data: 
06.08.2018
Autor: 
Adevărul Live

Realizator: Dan Marinescu - Trăim într-o lume în plină schimbare, o lume în care polii de putere se schimbă, în care ordinea pe care o ştiam până acum nu mai există, se reaşază lucrurile între marile puteri. În toată această lume în schimbare, România îşi caută drumul ei. Şi l-a găsit. Cum şi l-a găsit, o să vedem în continuare şi o să aflăm direct de la dl ministru Teodor Meleşcanu, ministrul afacerilor externe. Bine aţi venit, dle Meleşcanu.

Teodor Meleşcanu: Mulţumesc pentru invitaţie. Cu mare plăcere.

Realizator: Şi nouă ne face plăcere să vă avem aici, la Adevărul Live. Aţi remarcat introducerea mea, dar aş vrea să începem cumva de aici, de la noi şi să ne mergem apoi peste graniţe. Aţi făcut recent şase luni. Şase luni de mandat la Ministerul de Externe şi aş vrea să îmi punctaţi pe scurt cum le caracterizaţi aceste şase luni. Ce credeţi că v-a ieşit în astea şase luni în folosul României, evident, şi ce anume vă reproşaţi şi credeţi că trebuie să mai faceţi că n-a fost făcut?

Teodor Meleşcanu: Din punct de vedere al politicii externe a Ministerului de Externe, în calitate de organism care se ocupă de promovarea intereselor naţionale ale României şi a politicii externe în general, elementul fundamental îl reprezintă programul de guvernare care a fost aprobat de Parlamentul României la instituirea primului guvern al coaliţiei PSD-ALDE. Din acest punct de vedere, în programul de guvernare există câteva lucruri foarte clare pe care le-am urmărit la nivelul MAE pe capitolele care ne revin nouă. În primul rând,creşterea profilului României ca ţară membră a UE şi a NATO. Sunt principalii piloni pe care i-am avut în vedere. Al doilea element fundamental, dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA, un parteneriat care este foarte important pentru noi din punct de vedere al securităţii şi al apărării, dar şi din punct de vedere economic, al colaborării în domeniul educaţiei, noilor tehnologii, deci tot ceea ce ţine de paleta relaţiilor între două ţări.

Pe lângă aceste două lucruri importante pe care le-am avut de la bun început în viziunea noastră, adaug şi faptul că un element fundamental al programului de guvernare a fost acela de deschidere a României pentru relaţiile cu ţări din afara UE şi NATO. Aceste trei elemente fundamentale le-am urmărit cu atenţie şi din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte creşterea profilului nostru în cadrul UE, lucrurile sunt foarte clare, avem rezultate excelente şi care se datorează nu numai activităţii noastre, ci şi faptului că România va avea de la 1 ianuarie 2019 va avea poziţia de preşedinte al Consiliului UE. Sigur că acest lucru a dus imediat la o creştere evidentă a României la nivelul UE. Dacă vă uitaţi, schimburile de vizite au fost foarte active cu ţările din Uniunea Europeană, fiecare fiind interesat să vadă care sunt priorităţile noastre în calitate de preşedinte. La fel, aş spune că putem vorbi şi despre ceea ce am reuşit în creşterea profilului nostru în cadrul NATO, pentru că,pentru prima dată la summitul care a avut loc în acest an al NATO, la cel mai înalt nivel, România a reuşit să aducă pe agenda NATO o temă foarte importantă, care o reprezintă securitatea în zona Mării Negre.Este deja acceptată în documentul final şi ea îşi va urma cursul de dezvoltare. Mai adaug şi faptul că am reuşit foarte mult să insistăm pe o idee de prezenţă a NATO pe toată frontiera de est, de la Marea Baltică la Marea Neagră şi în acelaşi timp pe dezvoltarea unor politici de parteneriat cu ţările care nu sunt membre ale NATO, dar sunt vecine cu frontierele UE şi ale NATO. Din aceste două puncte de vedere, cred că ne-am făcut treaba foarte bine şi am reuşit, repet, şi datorită unei conjuncturi care ne-a fost favorabilă să creştem profilul de ţară în cadrul UE şi al NATO. Al treilea element, vorbeam despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Din punctul meu de vedere, una dintre măsurile cele mai importante care au fost adoptate de actualul guvern a fost numirea, desemnarea unui viceprim ministru pentru relaţiile cu Parteneriatul Strategic cu americanii şi în acelaşi timp pentru alte parteneriate strategice pe care le avem cu ţările membre ale UE sau alte ţări. Vreau să subliniez faptul că...

Realizator: Vă referiţi la doamna Birchall?

Teodor Meleşcanu:Mă refer la numirea doamnei Ana Birchall şi din acest punct de vedere cred că am înregistrat, probabil, un vârf foarte important în relaţiile noastre cu SUA prin prezenţa subsecretarului de stat în relaţiile noastre cu Statele Unite prin prezenţa subsecretarului de stat Wess Mitchell, care a venit şi a inaugurat pentru prima oară în cadrul anual pe care noi îl folosim pentru consultări pe baza Parteneriatului Strategic, am avut o prezenţă la cel mai înalt nivel şi urmează ca grupurile de lucru să-şi continue activitatea în Statele Unite. Sunt teme foarte importante, repet, şi de apărare şi securitate, dar aduc în discuţie şi le reamintesc celor care ne urmăresc că în domeniul economic, de asemenea, s-au făcut nişte paşi extrem de importanţi.Organizarea la Bucureşti, anul trecut, a celei mai mari manifestaţii a Departamentului Comerţului din SUA... a fost organizat la Bucureşti prin celebra reuniune "Trade Winds", care au făcut din România un punct foarte important nu numai pentru ţara noastră, ci şi pentru zona în care ne mişcăm şi la fel putem merge înainte şi cu mai multe exemple. Pe lângă acestea, vă spuneam, deschiderea spre ţările din afara UE. Eu, cel puţin, anul acesta vreau să vă spun că am avut mai multe vizite bilaterale cu ţările africane, latino-americane şi asiatice decât cu ţările europene, pentru că, în mod firesc, în fiecare lună, în cadrul UE, are loc un Consiliu al Afacerilor Externe, la care participă miniştrii. Deci ne vedem cu toţi colegii o dată pe lună şi discutăm toate problemele legate de politica externă a UE. În acelaşi timp, însă, am dublat efortul nostru de participare la acest Consiliu pentru Afaceri Europene şi prin vizitele bilaterale pe care le-am avut. Sigur că există un motiv foarte serios -în afară de ideea fundamentală a programului de guvernare, de a dezvolta relaţiile cu ţările din America Latină, Asia, Africa şi Australia, există şi un interes foarte precis al României, candidatura noastră pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate în 2019, în iunie, când se vor face alegerile. În mod evident, dezvoltarea relaţiilor noastre şi deschiderea noastră spre toate celelalte ţări, mai mari sau mai mici, până la urmă la Adunarea Generală a ONU un vot are şi delegaţia SUA şi acelaşi vot il are şi Burundi sau insulele din Pacific, Vanuatu, orice doriţi dvs. Deci am făcut, într-adevăr, la ora actuală o reţea foarte solidă, care ne creează nouă premisele să dezvoltăm relaţiile nu numai în contextul alegerilor, dar mai ales în vederea dezvoltării raporturilor noastre cu aceste ţări.

Teodor Meleşcanu: Suntem preocupaţi, pentru că într-o serie de zone, şi pe Africa, dar şi pe zona Orientului Mijlociu, România a avut o politică de acordare de burse şi foarte mulţi dintre cei care şi-au făcut studiile în România au ajuns astăzi la poziţii importante în guvernele lor. Vrem să reluăm acest program. Este una din iniţiativele pe care le avem şi dorim ca acest lucru să se desfăşoare în continuare pentru a asigura o continuitate în relaţiile noastre cu ţările din aceste zone. Sigur, eun al treilea obiectiv foarte important: Centenarul Marii Uniri. Din punctul nostru de vedere este un test al capacităţii României de a respecta eforturile înaintaşilor noştri care au dus la crearea statului român modern, dar în acelaşi timp este şi un efort de a gândi despre viitorul României în cadrul UE şi NATO, dar şi în cadrul multilateral la nivelul ONU şi a celorlalte instituţii specializate ale ONU.Şi, în fine, avem şi un obiectiv foarte precis: aderarea noastră la Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, OCDE.România este în poziţia principală, împreună cu Argentina, pentru admiterea în această organizaţie. Deci dacă tragem aşa, o linie, că şi din punct de vedere al profilului UE şi NATO şi din punct de vedere al dezvoltării raporturilor noastre cu celelalte ţări în afara UE, am reuşit într-adevăr ca România să fie unul din actorii activi ai relaţiilor internaţionale, în zona noastră şi în lume.Evident că a existat în permanenţă o preocupare constantă din partea MAE pentru dezvoltarea unor relaţii de bună vecinătate cu ţările de la frontiera României; că e vorba de Ungaria, că e vorba de Ucraina, că e vorba de Bulgaria sau de Serbia acest obiectiv a fost pentru noi unul din obiectivele cele mai importante şi am făcut tot ce ne stă nouă în putinţă pentru ca aceste relaţii să fie dezvoltate între noi.

Realizator: Că tot aţi pomenit acum de relaţiile cu vecinii, de Ungaria în special, era una din întrebările următoare. Dl Viktor Orban, premierul Ungariei, a fost aici, la Băile Tuşnad, la o şcoală de vară şi a ţinut câteva discursuri extrem de interesante din punct de vedere al politicii externe. S-a referit la viitorul UE, s-a referit la relaţia cu Rusia a UE şi s-a referit şi la România, la ziua noastră naţională, spunând încă o dată că pentru Ungaria nu este un motiv de sărbătoare 1 Decembrie. Că tot vorbim de Anul Centenarului. Cum priveşte MAE toate aceste declaraţii ale dlui Orban făcute chiar pe teritoriul României? 

Teodor Meleşcanu: Noi pornim de la o idee foarte simplă, de la o realitate de fapt. Relaţiile noastre economice cu Ungaria sunt foarte solide. Există o serie de teme foarte importante şi pentru Ungaria şi pentru România, cum ar fi: gazele, infrastructura de energie, infrastructura rutieră şi dezvoltarea prin programul transfrontalier a UE a judeţelor din estul Ungariei şi din vestul României. Din acest punct de vedere, relaţia este foarte solidă şi ea depăşeşte nivelul politic sau al discursurilor politice, pentru că pune de fapt în contact oameni, societăţi, întreprinderi, interese economice şi vreau să vă spun că din acest punct de vedere lucrurile funcţionează foarte bine. Unul dintre exemplele simple este proiectul nostru de interconectare a autostrăzii A3 din România cu M4 de la Borş, care iese la Borş, astfel încât România să aibă o legătură pentru autostradă directă până în partea de vest a Europei.

Am construit, în relaţiile cu Ungaria, o anumită încredere la nivel economic, în care Ungaria a recunoscut că suntem al doilea partener în materie de schimburi economice, după Germania, pentru Ungaria, ceea ce dovedeşte soliditatea fundamentalului pe care se creează, pe care se pun bazele relaţiilor dintre cele două ţări.Există, însă, şi alte probleme cum ar fi probleme legate de minorităţi. Din punctul nostru de vedere, această temă trebuie abordată în cadrul unui organism pe care noi l-am creat, prin tratatul de bază cu Ungaria, un Comitet special pentru minorităţile din România şi Ungaria, română şi maghiară. Acesta este, de fapt, instrumentul prin care noi încercăm să găsim cele mai bune modalităţi, astfel încât rolul minorităţilor să fie acela de punte de legătură, de apropiere a ţărilor noastre. Şi avem un principiu foarte simplu la care ţinem mult, acela al reciprocităţii. Noi am dori ca şi minoritatea română din Ungaria să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi de care se bucură şi minoritatea maghiară în România, cum ar fi învăţământul în limba maternă, dezvoltarea culturii, sprijinirea unor mijloace de informare în masă a celor două minorităţi care, în mod evident există un anumit dezechilibru între ceea ce este situaţia din România, a minorităţii maghiare şi situaţia română ... situaţia minorităţii române din Ungaria. Sunt lucruri foarte delicate şi, înainte de întâlnirea de la Băile de la Tuşnad, am dat mesaje foarte repetate în legătură cu faptul că este nevoie ca, în mesajele publice, pe lângă chestiunile de politică externă pe care le-a prezentat domnul prim-ministru Orbán, în mod evident sunt alegeri ale statului maghiar, şi e foarte firesc să îşi prezinte poziţia pe care o are. 

Realizator: Noi putem fi parte la vreuna din ideile enunţate de Viktor Orbán aici? Adică, suntem de acord cu ...?

Teodor Meleşcanu: Noi avem propria noastră politică externă şi avem priorităţile pe care le-am şi spus: creşterea profilului în NATO şi în UE, Parteneriatul cu Statele Unite, dorinţa de a contribui cât mai serios cu putinţă la dezvoltarea în continuare a UE, la creşterea convergenţei la solidaritatea la nivelul UE. Pentru noi, aceste lucruri sunt priorităţi în cadrul României şi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi a Guvernului. 

Realizator:Vă întreb concret, pentru că domnul Orbán a vorbit acolo despre apropierea de Rusia, a UE, spunând că Rusia trebuie să fie un partener, nu un inamic al UE. România cum priveşte ideea?

Teodor Meleşcanu:Fără îndoială, din punctul meu de vedere, în mod evident, Rusia este una din marile puteri care există în lume, mai ales din punct de vedere militar şi politic. Însă aşa cum se spune, dacă vrei să dansezi tangoul, e nevoie de doi parteneri. Există, din partea UE, această deschidere care se manifestă mai ales prin încheierea unor acorduri de asociere a unor ţări care doresc acest lucru, cum e Moldova, cum e Ucraina, cum e Georgia şiexistă şi interes pentru colaborare cu Federaţia Rusă, din acest punct de vedere, dar asta nu înseamnă că noi putem să achiesăm la orice îşi doreşte, până la urmă, Federaţia Rusă, lucruri care nu le înţelegem întotdeauna şi nu le discernem foarte bine, dar în mod normal şi noi suntem interesaţi în a avea o relaţie bazată pe realism şi predictibilitate în relaţiile cu Federaţia Rusă. Din partea noastră nu este niciun fel de problemă pentru că la nivelul UE şi a NATO să existe un asemenea dialog, în cadrul NATO există şi un asemenea dialog. În cadrul NATO, există şi un comitet special care se ocupă de relaţiile între NATO şi Federaţia Rusă. Şi România este participant la toate aceste formate, la toate aceste structuri care există.Evident că ne dorim şi relaţii bilaterale mai bune în ceea ce priveşte Federaţia Rusă şi România. Este nevoie, însă, aşa cum v-am spus, e nevoie ca aceste relaţii să fie bazate pe o recunoaştere reciprocă a intereselor pe care le avem, pe respectarea normelor şi principiilor Dreptului internaţional şi mai ales pe interesul comun care îl are fiecare din aceste două ţări. Anul nu a fost foarte bogat în întâlniri bilaterale dintre România şi Federaţia Rusă. Am avut mai multe reuniuni pe teme specifice la nivel de director general din Ministerul de Externe. Pregătim, în continuare, o nouă reuniune a Comitetului pentru problemele istorice dintre România şi Federaţia Rusă, ceea ce în mod evident face ca una din temele principale să fie problema tezaurului. Lucrăm la aceste lucruri. Există disponibilitate, dar în acelaşi timp trebuie să ţinem cont şi de faptul căRusia are o anumită poziţie foarte rigidă în ceea ce priveşte relaţiile cu România şi apartenenţa noastră la NATO şi la UE, unul din argumentele foarte des răspândite din cel al existenţei instalaţiei de la Deveselu din România. Din păcate, oricâte eforturi ar face şi poziţia noastră a fost întotdeauna aceeaşi, foarte clară: e vorba de o facilitate care este defensivă, nu este vorba de rachete balistice...

Realizator: Aia urma să vă întreb...

Teodor Meleşcanu: Ci de rachete antibalistice, pentru protejarea teritoriului României, dar şi pentru protejarea teritoriului întreg al Alianţei Nord-Atlantice. De altfel,această facilitate din România, această instalaţie face parte dintr-un sistem global al NATO, în care intră şi Polonia, şi alte ţări, care prevede apărarea teritoriului împotriva oricăror atacuri cu rachete balistice din alte zone, din afara Tratatului Atlanticului de Nord. Şi a existat chiar un dialog cu Federaţia Rusă, pentru crearea, pentru colaborarea pentru crearea unor asemenea sisteme, mai ales că aşa cum aţi văzut, în ultima perioadă există o proliferare a tehnologiei rachetelor balistice, că e vorba de Coreea de Nord, că e vorba de Iran, că e vorba de alţii. În mod evident, este o problemă şi s-a dorit această colaborare. Din păcate, în 2013 Federaţia Rusă a renunţat la colaborarea cu NATO, pe tema sistemului antibalistic din cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a Federaţiei Ruse.

Realizator: Apropo de temerile astea ale Federaţiei Ruse şi de declaraţia domnului ministru Fifor, acum nu ştim exact ce a vrut să zică. A reieşit că România are acolo, mă rog, România, de fapt Statele Unite, rachete balistice, ceea ce a dus la o reacţie din partea Federaţiei Ruse, ambasada a reacţionat. Cât de mult a stricat declaraţia asta a relaţiei cu Federaţia Rusă sau mai mult decât era?

Teodor Meleşcanu:Această problemă a instalaţiei de la Deveselu a fost întotdeauna folosită de Federaţia Rusă în dialogul cu noi şi în dialogul internaţional, considerând-o ameninţare la adresa securităţii Rusiei. Ceea ce am spus întotdeauna şi o spun şi acum este un lucru extrem de simplu. Instalaţia de la Deveselu este o instalaţie pur defensivă, care nu are niciun fel de capacitate ofensivă de a crea probleme, ci doar aceea de a intercepta rachetele balistice care se pot îndrepta spre zona ţărilor membre din NATO. Întotdeauna am spus acest lucru, el rămâne adevărat şi din punctul meu de vedere, cel mai important, dacă vreţi, mesaj pe care aş vrea să-l dau acum este căavem nevoie şi la nivelul României de poziţii unitare în această problemă, în care lumea să înţeleagă că este strict o instalaţie defensivă, care nu pune în pericol, în niciun fel pe niciunul din vecinii României şi în acelaşi timp este o instalaţie care urmăreşte doar apărarea teritoriului României şi a celorlalte ţări membre ale NATO, împotriva unui atac cu rachete balistice, de oriunde ar veni acesta din afara NATO.

Realizator: Aliaţii noştri strategici, Statele Unite au avut vreo reacţie după declaraţia...

Teodor Meleşcanu: Nu, nu am văzut reacţii. Cred că a fost mai degrabă..

Realizator: Oficiale nu au fost. Vă întreb...

Teodor Meleşcanu: Nu au fost nici oficiale, nici neoficiale. Nu am văzut, dar cred că mai degrabă a fost un subiect intern al nostru care ţine cont într-un anumit fel şi de problemele preelectorale ale României.

Realizator: Sigur intern, dar speculat de Federaţia Rusă.

Teodor Meleşcanu: Evident şi va trebui şi dumneavoastră şi noi, ca instituţii ale statului să fim mult mai coerenţi în mesajele pe care le dăm şi să avem o înţelegere unitară a ceea ce reprezintă, a faptului ca este strict defensivă şi nu afectează în niciunul fel securitatea altor state, ci doar protejează securitatea statelor membre NATO.

Realizator: Domnul ministru, rămânând la Deveselu şi trecând apoi în plan mai larg, al relaţiilor internaţionale, a avut loc recent celebrul Summit între Donald Trump şi Vladimir Putin, s-a scris mult şi înainte şi după Summitul ăsta. Înainte chiar s-a vorbit în presă, cel puţin prin mesaje ale unor analişti de la Moscova că subiectul ăsta Deveselu va fi pe masa discuţiilor, între cei doi preşedinţi. Dumneavoastră aveţi informaţii la ora actuală că Donald Trump şi Vladimir Putin ar fi discutat despre baza de la Deveselu, evident în cadru mai larg?

Teodor Meleşcanu: Nu, nu am niciun fel de element

Realizator: Adică s-a pus problema "retrageţi-vă de acolo şi"...

Teodor Meleşcanu: Nu, nu! Discuţiile au fost la un nivel foarte general .

Realizator: A! Urma să vă întreb, ce alte informaţii mai aveţi din spatele acestei discuţii, dacă noi, România avem a ne teme de ceva. Apropo de, ştiţi că întotdeauna când s-au întâlnit cei doi mari lideri ai Rusiei şi ai Statelor Unite au urmat transformări.

Teodor Meleşcanu:Nu există nici cea mai mică îndoială că Statele Unite nu îşi vor continua procesul lor de prezenţă militară la nivel european, din care face parte şi sistemul de la Deveselu. Deci din punctul meu de vedere, nu am niciun element că s-ar fi discutat aşa ceva, de o manieră concretă despre România, sau despre sistem , în general. Mult mai mult s-a discutat din câte am văzut noi, teme referitoare la zone în care ar fi existat posibilităţi de colaborare, cum ar fi terorismul, lupta împotriva terorismului, găsirea unei soluţii politice la conflictul din Siria şi aşa mai departe. Deci lucruri de acest gen, plus relaţiile bilaterale directe dintre SUA şi Federaţia Rusă.

Realizator:În presă au apărut speculaţii că s-ar fi discutat despre crearea unui cordon, să-i zicem aşa, zonă tampon între Rusia şi NATO, o zonă tampon, aşa, de la Marea Baltică până la Marea Neagră şi vă întreb dacă e realistă această idee şi dacă s-a discutat? Normal, temerile noastre sunt legate de faptul că putem intra în această zonă gri.

Teodor Meleşcanu:Nu, nici nu se pune o asemenea problemă, din punctul nostru de vedere. Suntem stat membru al NATO şi al Uniunii Europene şi acest regim nu îl poate nimeni desfiinţa, din afară.Există însă, în acelaşi timp, o preocupare, aşa cum vă spuneam, de-a stabili o relaţie de parteneriat cu unele ţări care sunt în afara Uniunii Europene sau în afara NATO. Sigur, Rusia a fost întotdeauna o putere continentală care a fost foarte preocupată de vecinii săi, de modul în care se situează, se poziţionează vecinii şi a existat tentaţia de-a avea o anumită influenţă asupra vecinilor imediaţi. Aşa cum ştiţi, a fost şi celebra doctrină Brejnev şi altele. Deci, din acest punct de vedere, există în mod clar o diferenţă între abordarea Statelor Unite, şi a NATO şi a Uniunii Europene, care merge pe ideea de a stabili relaţii de parteneriat cu ţările care sunt în afara Uniunii Europene şi NATO şi preocuparea Rusiei de-a avea o anumită influenţă în ţările respective. Până la urmă, discutăm în mod foarte deschis. Fiecare ţară are dreptul să îşi aleagă propriul său viitor şi să decidă asupra alianţelor pe care le face, asupra relaţiilor pe care le are cu diversele state, dar eu cred că în întâlnirea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin a fost mai degrabă o primă luare de contact: s-a discutat şi despre alegerile din SUA şi aşa mai departe. Deci, a fost o primă luare de contact în care s-a încercat să se găsească teme care ar putea face ulterior subiectul unor discuţii la nivel bilateral între Federaţia Rusă şi Statele Unite. Ce pot să vă spun este că finanţarea acestei instalaţii de la Deveselu e prinsă în bugetul Departamentului Apărării, aşa cum sunt cuprinse şi alte cheltuieli legate de prezenţa înaintată a NATO pe frontiera de est.

Realizator: Aia urma să vă întreb: Dacă există vreun semn că nu s-ar mai dori continuarea întăririi acestei prezenţe militare americane în România?

Teodor Meleşcanu:Prezenţa militară a Statelor Unite în România şi în alte ţări, Ţările Baltice, în Polonia, este, după părerea mea, o chestiune care priveşte strict probleme defensive. În mod evident, dacă relaţiile dintre Statele Unite se vor ameliora în raport cu Federaţia Rusă, este posibil să discutăm despre alte evoluţii, dar deocamdată ceea ce există la ora actuală este în mod evident o preocupare, o preocupare pentru statele care fac parte din Alianţă. Şi vă dau un singur exemplu: Gândiţi-vă, în 2008, Federaţia Rusă a intrat în Georgia. A luat două provincii: Osetia și Abhazia, independente, în ghilimele, gândiţi-vă, după aceea, că în 2014 a început conflictul din Ucraina. Cine şi-ar fi închipuit că Rusia se implică într-un conflict în Ucraina? Nimeni! Şi cu toate acestea s-a întâmplat! A fost anexată ilegal Crimeea, care făcea parte din frontierele recunoscute ale Ucrainei. Avem în continuare în această zonă Transnistria, problema Transnistriei, Kaliningradul, avem zone de conflicte îngheţate, tot aşa cum avem şi Nagorno-Karabah şi altele care, într-adevăr, creează o preocupare pentru securitatea statelor membre ale NATO. Atâta timp cât vor exista aceste condiţii nu se poate pune problema unei dezangajări, ci dimpotrivă, o angajare foarte solidă şi puternică în măsură să dea un semnal foarte clar că există într-adevăr această solidaritate a ţărilor membre ale NATO şi ea este reflectată prin articolul 5 al Tratatului, ceea ce înseamnă că toate ţările sunt gata să apere oricare dintre ţări care va fi agresată.

Realizator: Bun! Prezenţa americană aici nu înseamnă numai prezenţă militară, cum aţi zis şi dumneavoastră mai devreme, e un parteneriat strategic mai larg.O componentă foarte importantă rămâne şi prezenţa companiilor americane în Marea Neagră, acolo unde vor să extragă gaze şi toată această problemă a extracţiei şi a drumului gazelor extrase din Marea Neagră, cu conducta BRUA şi aşa mai departe.

Teodor Meleşcanu: Da...

Realizator: Chiar dumneavoastră aţi pomenit mai devreme.Recent, Parlamentul în România a adoptat o lege offshore, referitoare strict la activitatea acestor companii din Marea Neagră. Şi vreau să vă întreb care au fost reacţiile părţii americane, pentru că nu prea am văzut la nivel oficial. Există nemulţumire legată de felul în care a ieşit Legea aceasta? Am văzut că se vorbeşte deja de amendarea ei în Parlament.

Teodor Meleşcanu: Da, din acest punct de vedere vreau să fac o precizare: Este evident că orice exploatare de petrol sau gaze pe mare, în spaţiul maritim, implică investiţii mult mai importante...

Realizator: Corect!

Teodor Meleşcanu: ... Decât investiţiile care se fac pe pământ, unde se forează, se aduc instalaţiile, se forează...

Realizator: Da, e mult mai scump!

Teodor Meleşcanu: În mod evident este mai scump! Deci,principalul obiectiv al acestei legi a fost de-a crea un regim mai favorabil pentru explorarea şi exploatarea zăcămintelor care se află pe platoul continental al Mării Negre al României. Din acest punct de vedere, legea adoptata în Parlament, într-adevăr, răspunde acestei preocupări, pentru că recuperarea investiţiilor care sunt mult mai mari, cum am spus, se poate face prin deduceri de până în 60% din impozitele pe care le plătesc companiile, tocmai pentru a-şi putea cât mai rapid amortiza cheltuielile...

Realizator:Amortiza cheltuielile...

Teodor Meleşcanu: ... De investiţii. Există însă şi alte probleme legate de modul de calcul. Aici se pare că, într-adevăr, există anumite neclarităţi între textul legii şi anexa care face referire la acest întreg mecanism şi este posibil, prin dialogul pe care îl avem, normal, cu Statele Unite, să vedem dacă se pot clarifica anumite aspecte. Un al doilea lucru care, de asemenea, pentru noi este foarte important, este faptul cădorim ca o parte din aceste gaze naturale să fie folosite, sigur, pentru export,companiile până la urmă... scopul lor este profitul, rentabilitatea şi se vor duce pe piaţa unde sunt preţurile cele mai bune, dar în acelaşi timp,pentru noi, aceste zăcăminte reprezintă şi o şansă de a revigora o parte din industria noastră, care foloseşte gazele naturale. Deci, şi aici va trebui să vedem foarte atent cum putem face ca această resursă naturală pe care o avem să ne aducă profituri, inclusiv prin redevenţele pe care le plătesc companiile care exercită aceste operaţiuni. Doi: să creeze pentru aceste companii un mediu propice şi interesant pentru a face investiţii în România şi în al treilea rând, pentru a oferi economiei româneşti posibilitatea accesului direct la resurse de gaze care vor fi exploatate. Pentru noi este important şi să avem această securitate a unor resurse de gaze sau de petrol, şi în acelaşi timp de-a contribui la securitatea energetică a celorlalte ţări din Uniunea Europeană şi inclusiv vecinii noştri. În acest scop a fost şi creată conducta Bulgaria-România-Ungaria-Austria, finanţată parţial de către Uniunea Europeană şi în mare măsură pe teritoriul nostru, evident, investiţiile pe care le face Transgazul pentru această conductă. 

Realizator: Chiar! Cum merge proiectul acesta BRUA? Sunt probleme? 

Teodor Meleşcanu: Sunt anumite probleme, dar nu neapărat legate de noi. Proiectul este un proiect finanţat, vă spuneam, de Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte relaţia între Austria şi Ungaria, aici sunt anumite idei care pot să fie diferite. Fiecare dintre ei încearcă, sigur, să aibă un acces cât mai larg la resursele din Marea Neagră şi este firesc acest lucru.

În ceea ce ne privește, v-am spus, rămânepentru noi proiectul până în Austria

Realizator: Bănuiesc că e vorba de această ambiție a Ungariei de a deveni un hub energetic, s-a tot vorbit.

Teodor Meleșcanu:Există un hub energetic foarte important în Austria, la Baumgarten, care face distribuția pentru toată zona Europei. Există unul în Slovacia. Probabil că și Ungaria își dorește acest lucru. Vreau să subliniez, însă, un element care poate nu e așa de bine cunoscut. Toată această rețea între Bulgaria, România, Ungaria și Austria este o rețea cu dublu sens. Ea poate să aprovizioneze țările din Europa Occidentală prin producția de gaz care vine de la noi sau prin... din Azerbaidjan sau din alte părți prin Bulgaria, dar, în același timp, poate oferi și posibilitatea de pompare inversă a gazelor din Marea Nordică și din zona Europei Occidentale, care să ne asigure o securitate cât mai solidă în materie energetică. 

Realizator:Bun. Și, până la urmă,Ungaria poate bloca Proiectul BRUA?

Teodor Meleșcanu: Sigur, Ungaria, Austria, România, Bulgaria, fiecare dorește să scoată maximum posibil dintr-un asemenea proiect pentru a-și asigura securitatea și pentru a obține anumite beneficii din această operație. Va trebui să vedem cum se înțeleg, până la urmă. toate părțile.Important este să construim această rețea, să poată funcționa în dublu sens și vom vedea după aceea în funcție de cererea pieței și de oferta pe care o reprezintă gazele din Marea Neagră să vedem cum se va desfășura întreaga acțiune la nivelul Uniunii Europene. 

Realizator: Oricum, înțeleg că această conductă e o condiție pentru ca firmele, inclusiv cele americane, să continue exploatarea în Marea Neagră, pentru că altfel n-ar mai fi rentabil pentru ele dacă n-ar putea să exporte ceva.

Teodor Meleșcanu: Este firesc. Aveți perfectă dreptate. Pentru o companie care face investiții mari în afara țărmului are o preocupare foarte importantă de a avea piață de desfacere. Și, bineînțeles, conducta este unul din elementele care poate să reprezinte această desfacere, acest mijloc de desfacere a gazelor naturale și pe alte piețe decât cea românească.

Realizator: Am înțeles când enumerați la început obiectivele pe care le-ați avut în vedere în această perioadă a mandatului dumneavoastră, vorbeați și de întărirea rolului României în Uniunea Europeană, însă stăm în fiecare zi șine întrebăm ce fel de Uniune Europeană. Recent, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut un discurs în care a vorbit de proiectul acela al Europei cu trei viteze, al Uniunii Europene cu trei viteze și vreau să vă întreb în continuare noi cum privim toate aceste proiecte, pentru că se discută mult pe tema asta și ce ne dorim noi, ce fel de Uniune Europeană își dorește România?

Teodor Meleșcanu:Din punctul de vedere al României, obiectivul nostru fundamental este întărirea și dezvoltarea Uniunii Europene în forma în care ea există prin tratatele care au fost adoptate între statele membre. Din acest punct de vedere, probabil una dintre cele mai importante acțiuni care se va desfășura în perioada președinției noastre va fi întâlnirea,summitul neoficial al șefilor de state și guverne, de la Sibiu, din 9 mai 2019 a cărei temă va fi viitorul Uniunii Europene. Cu această ocazie bineînțeles că fiecare dintre statele participante va putea să vină cu propriile idei, cu propriile opțiuni. Din punctul nostru de vedere, opțiunea - v-am spus - dorim o Uniune Europeană mai integrată, mai puternică și în care un principiu fundamental, cel al solidarității și al coeziunii să fie respectat de către toate țările. Din acest punct de vedere,ideile cu viteze diferite, din punctul meu de vedere, contravin principiului solidarității care există în Uniunea Europeană. Pentru că, evident, nu toate țările suntem la fel de dezvoltate. Participarea noastră și a altora la dezvoltarea Uniunii Europene va face să... va conduce, din punctul nostru de vedere, sau trebuie să conducă, din punctul nostru de vedere, la o reducere a decalajului între nivelul economic, nivelul social al țărilor membre ale Uniunii Europene. De aceea, solidaritatea și coeziunea reprezintă pentru noi elemente fundamentale ale viitorului Uniunii Europene și vom promova aceste idei și ca delegație de țară, dar și din poziția de președinte al Consiliului Uniunii Europene.

Realizator: Avem aliați din punctul ăsta de vedere? Sunt mai multe țări care împărtășesc această opinie?

Teodor Meleșcanu: Da. Există în mod evident un număr foarte mare de țări, mai ales cele care au devenit membri mai târziu în Uniunea Europeană, care sprijină această idee și resping obiectivul sau planul de creare a unei Europe cu mai multe viteze. Pentru noi este, de fapt, un obiectiv pe care ni-l fixăm, de dezvoltare și de coeziune cu Uniunea Europeană, în timp ce pentru alte țări, sigur, probabil există și interese de altă natură. Dar, așa cum vă spuneam, cel mai important eveniment care se va desfășura în România, în afară de lucrările tehnice obișnuite, gândiți-vă, că am avea 30 de reuniuni la nivel înalt și ministerial, care se vor desfășura la București, la Timișoara, la Cluj, la Iași. În mod evident, vom avea o posibilitate de a ne spune și noi punctul nostru de vedere. 

Realizator: Aici discuții s-au purtat și cu marile puteri europene, pentru că, practic, de acolo vin ideile astea de schimbare. De exemplu, vorbeam de Franța, care propune sistemul ăsta. Cum vede Germania sistemul ăsta? Suntem la curent cu toate aceste dorințe ale mai marilor Europei.

Teodor Meleșcanu: Acum, noi suntem foarte realiști din acest punct de vedere și înțelegem că sunt țări mai avansate decât altele și, din acest punct de vedere nu avem nimic împotrivă de a se realiza noi inițiative cu două condiții care să fie deschise tuturor și care se vor alătura în funcție de capacitatea lor de a răspunde la criteriile respective și, în același rând, de a merge în continuare pe ideea solidarității și coeziunii între țările Uniunii Europene. Niciodată, dacă vreți, avem și acum exemple, sunt anumite programe politice ale Uniunii Europene cum e, de exemplu,Schengenul, din care nu fac parte toate țările membre ale Uniunii Europene. Noi, însă,pornim de la ideea că țările care îndeplinesc criteriile necesare trebuie să fie admise. Și dacă tot vorbim de Schengen, vreau să vă spun că la 1 august anul acesta, 2018, Consiliul Uniunii Europene a acceptat includerea României în cadrul sistemului de schimb de date privind Schengenul, ceea ce face ca România la ora actuală să răspundă absolut la toate criteriile necesare pentru admiterea în Schengen.Mai mult, în mai, am avut, nu știu dacă ați urmărit, o dezbatere în Parlamentul European, în careParlamentul European a cerut Consiliului admiterea cât mai rapidă a Bulgariei și a României în sistemul Schengen. Deci, din acest punct de vedere, sigur că se pot adopta inițiative pe anumite teme, cum e politica, de exemplu, externă și de apărare a Uniunii Europene, sau PESCO, politica coordonată, unde nu toate țările europene au aderat din primul moment.

Important este ca orice format care se creează, orice iniţiativă, să fie deschisă pentru toate ţările care doresc acest lucru şi să nu avem de-a face cu o, hai să-i spunem, consacrare legală a faptului că sunt ţări cu viteze diferite în Uniunea Europeană. Asta contravine, din punctul meu de vedere, în mod flagrant şi dispoziţiilor tratatelor Uniunii Europene, dar şi ideii fundamentale pe care o reprezintă Uniunea Europeană, acea de coeziune şi de solidaritate.

Realizator: Domnule ministru, cum aţi pomenit de mai multe ori, de la 1 ianuarie 2019, noi preluăm preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Cum aţi spus şi dumneavoastră, un rol extrem de important, pentru că atunci România are o ocazie mare să-şi pună pe tapet ideile şi interesele, ţinând cont că pe la noi vor trece cam toţii liderii europeni ai momentului. Un rol foarte important va reveni actorilor care vor pune în scenă toată această politică, şi aici, evident, intră Ministerul de Externe, dar şi Preşedinţia şi primul-ministru, şeful Guvernului. N-am cum să ridic o problemă delicată. Dumneavoastră, evident, ca diplomat, probabil o să daţi un răspuns diplomatic, dar, lumea priveşte cu îngrijorare anumite prestaţii ale premierului Viorica Dăncilă, în special în întâlnirile pe care le-a avut cu alţi lideri din ţări din jurul nostru, şef de guvern sau preşedinţi, şi presa a vânat aceste, mă rog, le-a zis "gafe", dar, mă rog, eu vreau să vă întreb la nivelul foarte serios, există probleme, partenerii externi au semnalat probleme legate de interacţiunea cu doamna premier Dăncilă?

Teodor Meleşcanu: Vreau să spun că eu am fost în câteva din aceste vizite, nu pot să spun că am participat la toate întâlnirile doamnei prim-ministru, fie în străinătate, fie aici, în România, cu diverşi omologi, prim-miniştri, sau cu miniştri de externe, sau de apărare. Vreau să vă spun, fără niciun fel de exagerare: doamna Dăncilă întotdeauna a comunicat foarte corect şi argumentat poziţia României, întotdeauna, deci nu exista nici cea mai mică îndoială în legătură cu transmiterea unor mesaje foarte clare referitoare la interesele României, dorinţa de colaborare în domeniul economic mai ales, că, fiind prim-ministru, are această responsabilitate prioritară. Deci, nu există nici cea mai mică îndoială. Iar, restul, sunt, evident, toţi suntem oameni... Vă asigur, acolo unde am fost prezent, comunicarea a fost extrem de corectă, a fost o comunicare foarte clară şi o exprimare foarte deschisă a dorinţei de dezvoltare a raporturilor cu statele respective, fără niciun  fel de probleme.

Realizator: Deci, doamna prim-ministru s-a înscris în linia ideilor pe care, bănuiesc, le-aţi promovat de la Ministerul de Externe.

Teodor Meleşcanu: De la bun început, când am preluat mandatul, în 2017, am insistat foarte mult asupra necesităţii de a avea o comunicare externă, pe probleme de politică externă, cât mai consecventă şi mai unitară din partea tuturor actorilor implicaţi în politica externă: Parlament, preşedinte, prim-ministru, Guvern, Ministerul de Externe. Din punctul meu de vedere este cel mai important lucru pe care trebuie să-l realizăm odată cu preluarea preşedinţiei. Sigur, sunt alegeri parlamentare pentru Parlamentul European, în mai, sigur, în 2019 avem alegeri prezidenţiale. Mesajele pe care eu le-am primit întotdeauna a fost acela, de a realiza o unitate în poziţia şi în propunerile pe care le facem. Vreau să subliniez un lucru: în calitate de preşedinţi ai Consiliului Uniunii Europene, noi avem de fapt două activităţi: una este cea pe care aţi menţionat-o - prezentarea opiniilor, propunerilor pe care le are România şi a dorinţelor pe care vrea să le vadă realizate în viitor; în acelaşi timp, însă, ne revine şi o altă sarcină, mult mai dificilă - aceea de arbitra, de a media între poziţiile diferitelor ţări  - v-aţi referit la Ungaria, v-aţi fi referit la Franţa, la discursul politice pe tema Uniunii Europene şi a relaţiilor externe ale Uniunii Europene - tocmai aceasta este una din sarcinile cele mai importante pentru România, de a fi o mediator onest între diversele poziţii care sunt exprimate, pentru a ajunge la o poziţie unitară, comună şi la nivelul Uniunii Europene. Asemenea semnale le-am primit şi sunt convins că le-au primit şi alţii. 

Realizator: Este foarte important ce-mi spuneţi şi întrebarea era, cine va fi acel mediator? Dumneavoastră, doamna Dăncilă, sau preşedintele Iohannis?

Teodor Meleşcanu: Fiecare dintre noi, pe structurile pe care le prezidează, îşi va exercita această funcţiune. Deci, dacă este la nivel de şef de stat şi de guverne, va fi preşedintele; dacă este la nivel economic - transporturi, interconectare şi alte chestiuni, va fi doamna prim-ministru; dacă este pe probleme de relaţii externe ale Uniunii Europene, va fi ministrul afacerilor externe. 

Realizator: Deci, cumva, problema BRUA intră în sarcinile doamnei Dăncilă.

Teodor Meleşcanu: În mare parte în portofoliul... Da.

Realizator: Am înţeles.Cu preşedintele României, cum colaboraţi? Apropo de asta, de preluarea preşedinţiei Consiliului..?

Teodor Meleşcanu:Este o colaborare instituţională foarte corectă şi cu preşedintele şi cu preşedinţii celor două Camere şi cu primul-ministru. Întotdeauna am încercat să găsesc un teren comun care să ne permită adoptarea unei poziţii comune şi ori de câte ori a fost nevoie, am încercat să adun diversele expoziţii şi opinii pentru a ajunge la o poziţie clară a României,care să reflecte interesul fundamental al ţării noastre.

Realizator: Mai am o întrebare, ne apropiem de final, din păcate, însă vă mai aşteptăm aici, în studio...

Teodor Meleşcanu: Dacă mă mai invitaţi, vin cu plăcere.

Realizator: Politica externă, sigur că da, este într-o dinamică continuă. Recent, Casa Albă a anunţat nominalizarea unui nou ambasador în România, în persoana domnului Adrian Zuckerman,care s-a născut aici, în România, înţeleg că şi vorbeşte limba română...

Teodor Meleşcanu: Da.

Realizator: ... şi vă întreb, ce informaţii aveţi despre viitorul ambasador american, aici, fireşte, trebuie să treacă de toate comisiile din Congresul american, dar, probabil, într-un viitor, va veni aici ambasador. 

Teodor Meleşcanu: În mod evident, nominalizarea unui ambasador, cum este domnul Adrian Zuckerman, este bazată pe foarte multe elemente, este o nominalizare politică, nu provine din Departamentul de Stat al SUA. Însă,nominalizarea unui asemenea ambasador, care are o legătură sufletească, dacă vreţi, cu România, este, din punctul meu de vedere, o deschidere foarte importantă din partea Administratei americane pentru relaţiile cu România. Până la urmă, este o persoană care ştie limba, are nişte legături afective cu România şi este un jurist strălucit cu un CV foarte important în materie imobiliară, deci de dezvoltare în general, şi, din punctul meu de vedere, sunt convins că dacă se vor îndeplini toate procedurile care sunt necesare în Statele Unite, vom avea un ambasador care va contribui, de o manieră substanţială, la dezvoltarea parteneriatului strategic dintre şi România şi Statele Unite.

Realizator: Deci, credeţi că înţelege mult mai bine problematica noastră?

Teodor Meleşcanu: Categoric, da.

Realizator: Şi, bănuiesc, este mai axat, venind din mediul de afaceri, pe colaborarea economică, de care tot vorbim şi, de care, avem chiar nevoie.

Teodor Meleşcanu: Avem nevoie.

Realizator: Mulţumesc mult, domnule ministru, pentru prezenţa la "Adevăr Live", repet, vă aşteptăm în continuare, consideraţi deja că v-am invitat pentru o nouă prezenţă aici.

Teodor Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult!

Realizator: ...pentru că, repet, în politica externă lucrurile se întâmplă parcă cu o viteză mai mare decât vedem noi, aici, în România. Plus de asta, urmează un an extrem de important, cum aţi spus, preluăm preşedinţia Consulului Uniunii Europene, vă aşteptăm, aşadar, aici, cât de curând.