Centrul de presă

Organizarea de către Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a Conferinței „Viitorul sistemului judiciar al Uniunii Europene”

Tip: 
Comunicat de presă
Data: 
01.06.2019

Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a organizat Conferința „Viitorul sistemului judiciar al Uniunii Europene”. Evenimentul s-a bucurat de participarea unor înalți reprezentanți ai instituțiilor europene: Koen Lenaerts, Președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, Camelia Toader, judecător și Președinte de Cameră la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Marc Jaeger, Președintele Tribunalului Uniunii Europene, Octavia Spineanu Matei, judecător la Tribunalul Uniunii Europene, Thérèse Blanchet, director al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene și Jean-Paul Keppenne, director al Serviciului Juridic al Comisiei. La lucrările conferinței au fost prezenți judecători, procurori, avocați, profesori universitari și experți juridici din administrația publică.

În intervenția sa, Agentul Guvernamental pentru CJUE, subsecretarul de stat Radu Canțăr, a amintit că acest eveniment are loc într-un an care marchează trei repere importante pentru justiția europeană: în primul rând, împlinirea a 30 de ani de la înființarea Tribunalului UE; în al doilea rând, finalizarea reformei Tribunalului UE constând în dublarea numărului de judecători desemnați de fiecare stat membru UE; în al treilea rând, intrarea în vigoare a recentelor modificări ale Statutului CJUE și ale Regulamentului de procedură al CJUE. De asemenea, Agentul Guvernamental a menționat o serie de aspecte de actualitate raportate la cauzele aflate pe rolul CJUE, discutate în cadrul recentei Reuniuni a agenților care reprezintă statele membre înaintea instanțelor UE (București,16-18 mai). Printre acestea se numără interpretarea art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea UE și obligațiile care incumbă instanțelor de executare ale mandatelor europene de arestare.

În intervențiile lor din deschidere și în cadrul celor patru paneluri tematice, distinșii invitați europeni au dezbătut împreună cu experții naționali subiecte precum: rolul judecătorului național ca judecător european, procedura întrebărilor preliminare, procedurile de adoptare a legislației UE în materia jurisdicțiilor europene, modificările recente aduse arhitecturii procedurale a Curții sau reforma și evoluția Tribunalului UE. Președintele CJUE a subliniat că judecătorul național este judecătorul de drept comun al dreptului UE, iar dialogul dintre instanțele naționale și Curte este un adevărat dialog între egali. Numărul mare de intrebări preliminare adresate de instanțele române Curții de Justiție încă de la aderare, precum și punerea în aplicare a interpretărilor oferite de Curte, denotă relația de încredere și cooperare loială dintre aceste instanțe. 

De asemenea, au fost prezentate relația dintre dreptul constituțional și dreptul UE, respectiv dintre dreptul internațional public și dreptul UE, având în vedere ultimele evoluții în jurisprudența Curții. Nu în ultimul rând, procedurile de recunoaștere și executare a hotărârilor pronunțate în străinătate au reprezentat un alt subiect de interes al dezbaterilor.

Structura conferinței, pe de o parte, precum și invitații care au participat la lucrările acesteia, pe de altă parte, au facilitat un dialog direct, informal, între judecători ai Curții de Justiție a UE și judecătorii naționali, actori principali în înfăptuirea actului de justiție pentru cetățeanul european. În plus, participarea mediului academic și a unui număr semnificativ de juriști din diferite arii de practică au permis o abordare a dreptului UE mai apropiată de experții care, la diferite niveluri, asigură respectarea dreptului UE la nivel național.