Parteneriate strategice si relații speciale

Parteneriatul strategic România – SUA

​Relaţiile diplomatice cu Statele Unite ale Americii au fost stabilite în 1880, întrerupte în 1941, reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în 1964.

România a beneficiat din 1993 din partea SUA de "clauza naţiunii celei mai favorizate", cadru de facilitare şi promovare a relaţiilor economice bilaterale, rezultat al interesului politic al SUA de consolidare a relaţiilor cu România. În 2003 autorităţile americane au acordat României statutul de "economie de piaţă", element important în promovarea obiectivului de amplificare a relaţiilor economice româno-americane, atât în planul schimburilor comerciale, cât şi al investiţiilor americane în România.

Parteneriatul strategic dintre cele două state a fost lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui S.U.A., Bill Clinton. Vizita preşedintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între secretarul de stat american, Madeleine Albright, şi ministrul român de externe, Adrian Severin. Ulterior schimbului de scrisori, asistentul pentru afaceri europene şi canadiene al secretarului de stat, Marc Grossman, a efectuat o vizită la Bucureşti în octombrie 1997. Cu această ocazie au fost stabilite domeniile de interes ale parteneriatului. De la lansarea sa, parteneriatul strategic a reprezentat un reper esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice, militare, administrative.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului. Rezultatele pozitive în planul reformei economice şi contribuţia României la războiul împotriva terorismului au constituit elemente majore în conturarea sprijinului SUA pentru integrarea României în NATO.

Nivelul ridicat al colaborării bilaterale în combaterea riscurilor neconvenţionale (trafic de droguri, de persoane, criminalitate financiară etc.) şi importanţa pe care cele două părţi o acordă acestei colaborări au determinat deschiderea la Bucureşti, la 20 mai 2001, a Biroului FBI în România.

Un alt moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane îl reprezintă semnarea Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”) la 6 decembrie 2005 (intrat în vigoare la 21 iulie 2006).

Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la data de 13 septembrie 2011, de către ministrul român de externe Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, în contextul vizitei preşedintelui României, Traian Băsescu, la Washington şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. Negocierile privind cadrul juridic care reglementează amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă în Europa au demarat la 17 iunie 2010. Procesul de negociere a fost precedat de două runde de consultări, la 4 februarie şi 11 mai 2010. Textul Acordului a fost finalizat, la nivelul delegaţiilor de negociatori şi experţi, cu prilejul celei de-a şaptea runde de negocieri, din 4 mai 2011, parafarea sa având loc la 6 iunie 2011.

Tot la 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.

În contextul adoptării Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, s-a decis constituirea unui Grup de lucru (Task Force)[1] pentru implementarea principiilor convenite în cadrul acestui document. Prima reuniune a Task Force-ului româno-american a avut loc la 31 octombrie 2012. Cu acel prilej, a fost convenită crearea, în cadrul acestuia, a unui grup sectorial de lucru pe probleme consulare, inclusiv chestiunea vizelor şi a unui grup sectorial de lucru pe probleme economice şi comerciale.

Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv chestiunea vizelor are, ca obiectiv principal, identificarea modalităţilor celor mai adecvate pentru facilitarea accesului României în programul Visa Waiver, în special din perspectiva reducerii semnificative a ratei de refuz al solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români. Reuniunea de lansare a acestui grup de lucru a avut loc la 31 ianuarie 2013.

Grupul de lucru pe probleme economice şi comerciale urmăreşte aprofundarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic România-SUA, atât sub aspectul consolidării prezenţei investiţionale americane în România, cât şi al creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale. Acest grup de lucru are, de asemenea, ca obiective identificarea ariilor comune de interes în domeniul economic şi facilitarea interacţiunii directe între partenerii români şi americani. Reuniunea de lansare a grupului a avut loc la 5 iunie 2013. Cu această ocazie, a fost decisă crearea unui grup de lucru dedicat securităţii energetice. Acest grup a fost lansat la 9 iulie 2013.

La 14 noiembrie 2013, a avut loc a doua reuniune a Task Force-ului româno-american pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic România – SUA. La această reuniune, au participat, în premieră, membrii celei de-a doua misiuni economice anuale în România a Consiliului de Afaceri Americano - Român (AMRO). La aceeaşi dată, au avut loc şi reuniuni ale celor trei grupuri de lucru: probleme consulare, inclusiv chestiunea vizelor, probleme economice şi comerciale, precum şi a grupului de lucru dedicat securităţii energetice.

La 8 septembrie 2014, a avut loc a treia reuniune a Task Force-ului româno-american pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic România – SUA. La această reuniune au participat membrii celei de-a treia misiuni economice anuale în România a Consiliului de Afaceri Americano - Român (AMRO).

Cea de-a patra reuniune a Task Force-ului a avut loc la 23 noiembrie 2015, la sediul Ministerului Afacerilor Externe. Lucrările reuniunii au fost co-prezidate de secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE român, Daniel Ioniţă şi de adjunctul asistentului pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului de stat al SUA, Hoyt Yee. La eveniment, organizat în parteneriat cu Ambasada SUA la Bucureşti, au participat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, precum şi reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ministerelor, instituţiilor şi agenţiilor specializate din România, cu responsabilităţi în implementarea Declaraţiei Comune. Reuniunea a prilejuit trecerea în revistă a stadiului cooperării bilaterale şi a reconfirmat interesul ambelor părţi privind dezvoltarea pe mai departe a Parteneriatului Strategic româno-american, atât pe dimensiunea de politico-militară şi de securitate, cât şi pe componenta economică, precum şi potenţialul de dinamizare a cooperării bilaterale în alte domenii menţionate în cadrul Declaraţiei Comune. În marja sesiunii plenare, au mai avut loc la sediul MAE o sesiune de consultări pe teme bilaterale şi euro-atlantice de interes comun, precum şi reuniunea Grupului de lucru pe probleme economice şi comerciale din cadrul Task Force.

Cea de a V-a reuniune a Dialogului de Parteneriat Strategic între România şi SUA a avut loc la 26 septembrie 2016, la Washington. Din partea română au participat reprezentanți la nivel înalt ai Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Energiei, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Economiei, Comerțului şi Mediului de Afaceri, precum şi alţi oficiali români.

La finalul reuniunii, cele doua părţi au adoptat o Declarație Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii. ( link declaraţie https://www.mae.ro/node/38549 )

La momentul actual, în cadrul Task Force-ului sunt operaţionale 5 structuri sectoriale de lucru: Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor, Grupul de lucru pe probleme economice şi comerciale, Grupul de lucru pe dimensiunea educaţiei, ştiinţei,cercetării-inovării, cooperării tehnologice şi culturii, Grupul de lucru pe problematica securităţii cibernetice, respectiv Grupul de lucru dedicat securităţii energetice.

La 12 mai 2016 a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În Comunicatul Final al Summit-ului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

 

[1] Din acest Task Force fac parte reprezentanţi ai următoarelor instituţii româneşti: Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Economiei; Ministerul Justiţiei; Ministerul pentru Societatea Informaţională; Ministerul Culturii; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Transporturilor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Serviciul Român de Informaţii; Oficiul Român pentru Adopţii; Departamentul pentru Energie; Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism; Departamentul pentru Infrastructură şi Investiţii Strategice, respectiv ai Ambasadei SUA şi agenţiilor guvernamentale americane reprezentate la Bucureşti. Camera de Comerţ Americană din România (AmCham) şi Consiliul de Afaceri Americano-Român (AMRO) pot fi invitate, de asemenea, să participe la reuniunile Task Force-ului.

 

Iulie 2017

Centrul de presă

Ţări - zone geografice

Ţări - zone geografice

SUA